Relatii publice

Relatii publice, comunicare, secretariat _ examen

Agentiile de presa, ..: d. tuturor mijloacelor
Agentul de relatii publice scrie numai pentru: b. a convinge;
Atitudinea emitatorului ..: c. de ambele feluri sau combinate
Atitudinea receptorului ..: d. a+b+c.
Audienta Inseamna: b. totalitatea receptorilor unui.
Auditoriul este sinonim cu: a. publicul receptor;
Birocratia este numai un model: c..a+b.
Birocratia nu tolereaza implicarea ..: c.a+b.
Calitatile cerute unui bun practician . c. a+b
Cand a capatat termenul de birotica b.a doua jumatate a anilor 70;
Cand au loc cocktail-urile adupa-amiaza, la orele 17.00 sau 18.00;
Cand se organizeaza bufetul? B. cand exista interesul de a se;
Cand se organizeaza ceaiurile? C. ambele variante sunt posibile.
Cand se organizeaza receptiile? a. seara, in jurul orelor 19 sau 20.
Care dintre urmatoarele ....a. este o intercatiune continua;
Care dintre urmatoarele ..a. are aspect redundant;
Care dintre urmatoarele .. a. actualizeaza frecvent functia fatica;
Care este acceptiunea notiunii? c. orice angajat care vorbeste,
Care este motivul pentru respectarea ..? c.in ambele situatii.
Care este obiectivul biroticii? a.cresterea calitatii, productivitatii;
Care este obiectul principal al biroticii? a.informatia;
Care este pozitia asistentului? b.colaborator apropiat al .;
Care este rolul organizarii si participarii la mese? c.ambele.
Care este rolul secretariatului in c.ambele variante sunt corecte.
Care este rolul tinutei vestimentare b.are o deosebita importanta;
Care este scopul sedintelor, ..? c.ambele cazuri
Care este sfera corespondentei oficiale? c.probleme cu continut,.
Care este structura scrisorii oficiale, ..? c.antet, numarul si data, ,.
Care este structura sistemului birotic? a. echipament, programe si;
Care sunt criteriile de care se tine c. pregatirea profesionala,.
Care sunt criteriile de clasificare a corespondentei? c.ambele sunt.
Care sunt deficientele sistemului informational? c.ambele variante
Care sunt elementele procesului de comunicare? c.emitatorul,
Care sunt functiile sistemului informational? c.decizionala,
Care sunt imprejurarile .. cocktail-urile? c.ambele ocazii.
Care sunt imprejurarile .. receptiile? b.in cinstea unei delegatii de
Care sunt limitele maxime admisibile? a.70 db in secretariate si
Care sunt mentiunile ce se fac pe plic? c.adresa destinatarului, a,
Care sunt obligatiile personalului c.cunoasterea si respectarea
Care sunt particularitatile? c.lexicale, gramaticale, sintactice si.
Care sunt situatiile oficiale? c.ambele cazuri.
Care sunt tipurile de oboseala,? c.psihica, musculara si.
Cate forme de aranjare a? c.3 forme.
Cate modalitati de amplificare a? b.6;
Cate principii cunoaste birotica? b.5;
Ce atributii au secretariatele? a.executarea lucrarilor de;
Ce avantaj are asistentul manager? a.contacte variate;
Ce avantaj prezinta conferintele? a.sprijinirea proceselor de in
Ce caracteristici prezinta stilul? a.caracteristicile stilului official -;
Ce constrangere are asistentul? a.necesitatea adaptarii la un;
Ce este determinant pentru? c.ambele variante sunt corecte.
Ce este indicat, daca? c.este neindicat sa se formuleze.
Ce este organizatia? c.este o forma concreta de.
Ce este protocolul? c.ambele variante sunt corecte.
Ce este secretariatul? a.un sistem auxiliar ..de secretariat;
Ce functii revin secretariatului? c.ambele variante sunt corecte.
Ce intensitate situeaza zgomotele? b.110 db;
Ce presupune tratarea informatiei scrise? a.aplicarea intregii game
Ce principii stau la baza corespondentei si trebuie? c.ambele
Ce reprezinta documentul? c.ambele variante sunt corecte.
Ce tip de coli se folosesc ..? a.cu dimensiuni standardizate A4;
Ce trebuie avut In vedere? c.continut, sens, frecventa, lungime, ,.
Cea mai cunoscuta tehnica de manipulare este numai: e.toate
Cel mai important mijloc de comunicare In masa este: e.toate la
Cele mai utilizate tehnici de cercetare sunt numai: d.a+b+c
Cine participa la sedinta? b.cativa colaboratori ai managementului
Comunicarea de masa se caracterizeaza prin: c.a+b.
Comunicarea directa este procesul In care emitatorul a.In acelasi
Comunicarea directa este procesul In care: a.emitatorul si
Comunicarea In grup ..Grupul mic are: b. Intre 5 si 20 de persoane
Comunicarea In grup ..Grupul restrans are: a.cel putin 5 persoane
Comunicarea indirecta este procesul In care emitatorul si receptorul se afla: b.la distanta si se comunica prin scris,
Comunicarea indirecta este procesul In care: b.comunicarea are
Comunicarea interna din cadrul organizatiei poate fi: c.de ambele
Comunicarea interna In organizatie este numai: c.a+b.
Comunicarea intrapersonala este o: b.emitatorul si receptorul;
Comunicarea nu mai este deschisa: c.de masa.
Comunicarea politica este: a.o varietate a comunicarii publice;
Comunicatul de presa are numai urmatoarea: d.a+b+c
Comunicatul de presa este o stire transmisa de o persoana: c.a+b
Conducerea autocrata defineste liderul a.rezolva singur sarcinile;
Conducerea consultativa defineste liderul: b.ia decizii singur,;
Conducerea de grup defineste liderul: c. discuta cu toti membrii.
Conferinta de presa este o c.a+b
Confirmarea, ca parte a discursului a. realizeaza argumentarea;
Cu ce trebuie sa fie dotat? a.o serie de publicatii cu rol informativ,;
Cui trebuie sa furnizeze? c.la solicitarea managerului, a.
Cum este definita functia de secretar? a.in fisa postului;
Cum este perceput conceptul de? c.una din partile vizibile ale.
Cum poate fi insusita arta conversatiei? a.nu poate fi insusita;
Cum poate fi organizata activitatea? c.centralizata, partial .
Cum poate interveni secretariatul ? c.in ambele cazuri.
Cum se clasifica comunicatiile? a.verbale si non-verbale;
Cum se numeste reprezentarea grafica? a.organigrama;
Cum se realizeaza comunicarea? c.prin procedee orale si scrise.
De cate tipuri sunt procesarile? b.de 4 tipuri;
De ce depinde rezolvarea pozitiva a? c.ambele situatii.
Digresiunea, ca parte a discursului: c.cuprinde vorbe de duh,
Din cultura de Intreprindere fac parte numai: c.a+b.
Dosarele de presa pot fi numai: d a+b+c
Dosarul de presa este un pachet de informatii: c.a+b
Emblemele sunt gesturile care: b.Inlocuiesc cuvintele In
Evaluarea reprezinta un numar: c.a+b
Exordiul, ca parte a discursului: a.este introducerea, prin care se
Fantezia, ca greseala de structura a discursului,: c.originalitatea;
Formarea grupului este determinata numai de: c.ambele
Functia “cultivarii”: b.prin “cultivarea” mediatica a i;
Functia adaptativa consta In: a.adaptarea receptorului la cerintele
Functia conativa, b.Incearca manipularea receptorului
Functia emotiva: a. evidentiaza starile si emotiile
Functia fatica a: b.urmareste modul In care functioneaza canalul
Functia metalingvistica: a.atrage atentia asupra limbajului, codului
Functia poetica a comunicarii se realizeaza: a.mesajul transmis
Functia presei de construire a: a.mass-media, prin procedee;
Functia presei de stabilire a ordinii: c.stabileste ordinea de zi.
Functia referentiala sau: b.In centrul atentiei se
Gandirea de grup este un: c.care Indeplinesc ambele conditii
Grandilocventaa: b.exprimare bombastica;
Grupurile catre care se dirijeaza: b. grupuri tinta
Grupurile sau institutiile de: a.publicuri
Ilustratorii sunt gesturile care: a.Insotesc si subliniaza mesajele;
In cadrul reuniunilor, facilitatorul: c.Intocmeste lista Inscrierilor la.
In cadrul reuniunilor, moderatorul: b.pregateste materialul suport
In cadrul reuniunilor, presedintele: a.este managerul reuniunii,;
In ce consta abilitatea secretarilor in relatiile? c.ambele.
In ce consta functia de asistare directa a managerului? c.ambele.
In ce consta valoarea informatiei documentare? b.in perenitate;
In ceea ce priveste functia de? c.ambele variante sunt posibile.
In ceea ce priveste salutul, care este regula de baza? c.ambele sunt
In comunicare se porneste de la premisa ca: a.politetea este;
In istoria relatiilor publice au functionat numai: c.a+b
In perioada actuala, relatiile .. d.a+b+c
In perioada actuala, relatiile .. c.a+b
In relatiile publice se utilizeaza numai: c.a+b
In relatiile publice trebuie sa se tina cont numai de: c.a+b
In relatiile publice, tipologia mesajelor se refera numai la: c.a+b
In relatiile publice, tipologia mesajelor se refera : d.a+b+c
In situatii de criza, comunicarea: d.a+b+c
Incoerenta, ca greseala de: d.greseli de logica.
Intr-o ierarhie, un salariat: a. Peter
Inventarea telefonului se datoreaza lui: b.Graham Bell;
Inventarea telegrafului se datoreaza lui: a.Samuel Morse;
Inventarea televiziunii se datoreaza lui: c.I. L. Baird.
Kinezica este stiinta care: a.gesturile ca forma a comunicarii;
Kinezica se ocupa de: a.comunicarea gestuala
La ce se refera cele mai semnificative bariere? c. ambele.
La ce se refera conceptul de sistem? a.ansamblul sistemelor
Limbajul paraverbal reprezinta: e.toate acestea la un loc
Locul public reprezinta numai: c.ambele
Logoreea, ca greseala de: a.vorbarie inutila;
Manipularea medie consta In: b.modificari severe ale situatiilor;
Manipularea prin comunicare: b.influentarea receptorului.
Manipularile mari constau In: c.presiunea pe care o exercita.
Manipularile mici constau In: a.folosirea unor tactici benigne,;
Naratiunea, ca: c.prezinta, Intr-o forma concisa, subiectul.
O firma de relatii publice furnizeaza numai: d.a+b+c
O organizatie poate transmite d din toate tipurile
Organizatia este numai: ca+b.
Peroratia, ca parte a discursului: d.cuprinde finalul discursului,.
Planificarea stabileste numai: c.a+b
Planul de actiune reprezinta un document prin: d.a+b+c
Prin programele de relatii publice, a.sa obtina consimtamantul
Principalul scop al mijloacelor: b.cat mai multi indivizi In acelasi
Printre cele mai importante aplicatii ale i: c.a+b
Printre recomandarile ..: c.a+b
Printre recomandarile ..: d. a+b+c
Printre tehnicile de comunicare cu si prin mass-media d.toate
Printre tehnicile de comunicare utilizate In mod curent d.a+b+c
Procesul de relatii publice se desfasoara numai In strategici: c.a+b
Propunerea, ca parte a discursului: b. prezinta tema discursului si;
Proxemica este stiinta care studiaza: b.utilizarea spatiului de catre;
Proxemica stabileste zonele care departajeaza a.intima - 0, 50 m
Publicul indecis este: c. interesat de discurs, dar nu este sigur daca
Publicul intern este reprezentat de: a. angajati si management;
Publicul neutru este: b.neinteresat de spusele vorbitorului;
Publicul ostil are: a.o parere hotarat opusa celei a emitatorului;
Publicul ostil este: a.hotarat opus celei a emitatorului In problema
Publicul sustinator este: d.castigat definitiv de partea emitatorului,
Puterea coercitiva,: b.capacitatea emitatorului de a-l sanctiona;
Puterea expertului,: b.acceptarea de catre receptor a;
Puterea legitima,: a.acceptarea de catre receptor ca;
Puterea recompensatoare a mesajului consta: a.atribui receptorului
Puterea recompensatoare, exercitata In actul:a.capacitatea
Puterea referentiala, exercitata In actul manipularii: c.identificarea
Refutatia, ca parte a discursului: b.cuprinde discutarea si;
Relatiile publice ale institutiilor publice opereaza e.a+b+c+d
Relatiile publice ca practica organizationala e.a+b+c+d
Relatiile publice contemporane se.paradigma comunicarii
Relatiile publice de corporatie utilizeaza numai c.a+b
Relatiile publice din domeniile divertismentului si c.a+b
Relatiile publice exprima: c. a+b
Relatiile publice pot fi privite ca: c.ambele
Relatiile publice si publicitatea sau reclama: a. se interfereaza?
Relatiile publice sunt legate de aparitia: a.rolul presei
Relatiile publice, ca proces de comunicare,: d.a+b+c
Rolul individului In grup reprezinta: b.pozitia asumata In grup, cu
Rolurile interne In reuniunile organizatiei: d.toate aceste roluri
Schema restransa a comunicarii e.toate aceste componente
Serviciile oferite : d.a+b+c
Statutul individului: a.pozitia pe care o detine In mod formal,
Stilul autoritar: a.Imparte dictatorial sarcinile de lucru,
Stilul democratic: b.discuta sarcinile cu membrii grupului,;
Stilul permisiv: c.nu intervine In sarcinile de grup care actioneaza.
Tehnica impromptu-ului de expunere: c.o reala improvizatie.
Teoria glontului magic” sustine numai faptul ca: c.a+b.
Tiparul a aparut In 1438 In: c.Europa
Tipuri culturale de comunicatori In organizatie sunt numai: e.toate
Tipurile culturale de comunicatori In organizatie sunt numaic.a+b.
Transparenta In: a.garantarea caracterului public al informatiei
Triunghiul Increderii reprezinta: c.a+b
Un dosar de presa contine numai: d.a+b+c
Un program de comunicare al unei c.a+b
Un program de comunicare pentru contracararea: d.a+b+c
Un program de comunicare publica trebuie sa d.a+b+c
Valorile sociale ale culturii organizationale sunt numai: c.a+b.

INSTITUŢIILE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

INSTITUŢIILE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE




CONF. UNIV. DR. MARIA IONICHE
TITULAR CURS

1. Mesajele adresate Parlamentului de către Preşedintele României:

a. sunt acte politice;
b. îmbracă forma decretelor prezidenţiale;
c. sunt acte juridice.
ANS: a + c

2. Mesajele adresate Parlamentului de către Preşedintele României pot fi atacate în instanţa de contencios administrativ:

a. da, cele juridice
b. nu
c. la Curtea Constituţională
ANS: a

3. Dizolvarea Parlamentului de către Preşedintele României:

a. poate avea loc o singură dată într-un an, dar nu în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui;
b. poate avea loc de două ori în cursul unui an. dar nu în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui;
c. poate avea loc de mai multe ori în cursul unui an, dar nu în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui.
ANS: a

4. Preşedintele României desemnează:

a. primul ministru;
b. candidatul la funcţia de prim ministru;
c. Guvernul.
ANS: b

5. Poate fi atacată în instanţa de contencios desemnarea Primului ministru de către Preşedintele României:

a. nu
b. da
c. la Curtea Constituţională
ANS: a

6. Preşedintele României:

a. negociază tratatele internaţionale;
b. încheie tratate internaţionale;
c. le şi negociază, le şi încheie.
ANS: b


7.Răspunderea politică a Preşedintelui României intervine pentru:

a. săvârşirea unor fapte grave, prin care se încalcă Constituţia;
b. săvârşirea infracţiunii de trădare;
c. săvârşirea faptei de înaltă trădare.
ANS: c

8. Fapta de înaltă trădare a Preşedintelui României poate fi atacată cu acţiune în contencios administrativ:

a. da
b. nu
c. la instanţa penală
ANS: b

9. Răspunderea penală a Preşedintelui României intervine pentru:

a. săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute de Codul penal:
b. săvârşirea infracţiunii de trădare;
c. săvârşirea faptei de înaltă trădare.
ANS: c

10. Noţiunea de executiv bicefal sau dualist, semnifică faptul că:

a. executivul are doi şeii. Preşedintele şi Guvernul:
b. executivul are doi şefi. Preşedintele şi Primul – ministru;
c. executivul are doi şefi. Guvernul şi Primul - ministru;
ANS: a


11. Preşedintele poate participa la şedinţele Guvernului:

a. când se discută probleme de interes naţional care privesc politica externă, apărarea naţională, asigurarea ordinii publice sau la cererea primului ministru;
b. de câte ori doreşte Preşedintele;
c. de câte ori doreşte primul ministru.
ANS: a

12. Când participă Preşedintele României la şedinţele Guvernului:

a. când este invitat de Domnul Prim ministru
b. când doreşte Preşedintele
c. când se discută probleme privind politica externă
ANS: a + c

13. Remanierea guvernamentală este o atribuţie a Preşedintelui, pe care o exercită:

a. la propunerea Guvernului;
b. la propunerea primului-ministru;
c. la propunerea Parlamentului.
ANS: b

14. În cazul răspunderii politice, Preşedintele:

a. este obligat să dea explicaţii Parlamentului cu privire la faptele care i se impută;
b. nu este obligat să dea explicaţii Parlamentului cu privire la faptele care i se impută;
c. poate da explicaţii Guvernului cu privire la faptele care i se impută.
ANS: a

15. În cazul răspunderii penale, Preşedintele:

a. este obligat să dea explicaţii Parlamentului cu privire la faptele care i se impută;
b. nu este obligat să dea explicaţii Parlamentului cu privire la faptele care i se impută;
c. poate da explicaţii Primului-ministru cu privire la faptele care i se impută.
ANS.a

16. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecând faptele de înaltă trădare ale Preşedintelui:

a obligată să îl condamne pe Preşedinte;
b. proceda astfel, încât să îl achite pe Preşedinte;
c.funcţie de condiţiile concrete de fapt şi de drept poate fie să îl condamne, fie să îl achite pe Preşedinte.
ANS: c

17. Care dintre faptele săvârşite de Preşedintele României este judecată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

a. fapta de înaltă trădare
b. fapta de calomnie
c. fapta de furt din dauna avutului obştesc
ANS: a

18. Aprobarea cererii de suspendare din funcţie atrage după sine interimatul funcţiei de Preşedinte, care se exercită:

a. numai de preşedintele Senatului;
b. numai de preşedintele Camerei Deputaţilor;
c. de preşedintele Senatului sau, în lipsa acestuia, de preşedintele Camerei Deputaţilor.
ANS: c

19. Decretele Preşedintelui reprezintă:

a. singura formă prin care Preşedintele îşi duce la îndeplinire atribuţiile;
b. una din formele prin care Preşedintele îşi duce la îndeplinire atribuţiile, cea juridică;
c. forma politică prin care Preşedintele îşi duce la îndeplinire atribuţiile.
ANS: b

20. Decretele Preşedintelui României pot fi atacate în contenciosul administrativ:

a. da
b. nu
c. da, doar cele cu caracter juridic
ANS: c


21. Decretele Preşedintelui sunt:

a. acte cu caracter juridic;
b. acte cu caracter politic;
c. acte cu caracter complex, politic şi juridic, în egală măsură.
ANS: c

22. Mesajele Preşedintelui sunt:

a. o formă de colaborare între Preşedinte şi Parlament;
b. un instrument de control al Preşedintelui de către Parlament;
c. un mijloc de control al Parlamentului de către Preşedinte.
ANS: a

23. Răspunderea penală are următoarele faze procedurale:

a. faza politică, aceasta constând în punerea sub acuzare de către Parlament;
b. faza juridică, aceasta constând în sesizarea Parchetului General de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecata de către înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c. atât faza politică, dar şi faza juridică.
ANS: c

24. Referendumul pentru demiterea Preşedintelui se organizează:

a. de către Parlament;
b. de către Guvern;
c. de către Primul- ministru.
ANS: b

25. În cazul nepublicării decretului Preşedintelui în Monitorul Oficial intervine următoarea sancţiune:

a. nulitatea absolută a decretului;
b. nulitatea relativă a decretului;
c. inexistenţa decretului.
ANS: c

26. Decretul Preşedintelui României nepublicat într-un Monitor Oficial conduce la:

a. obligativitatea decretului
b. anularea decretului
c. inexistenţa decretului
ANS: c

27. Decretele Preşedintelui se contrasemnează
a. de către Primul ministru;
b. de preşedintele Senatului;
c. de preşedintele Camerei Deputaţilor.
ANS: a

28. Se supun contrasemnării:

a. toate decretele Preşedintelui;
b. acele decrete ale Preşedintelui care sunt prevăzute în Constituţie;
c. acele decrete stabilite de către Preşedinte;
ANS: b

29. Prin intermediul contrasemnării se asigură:

a. un control indirect din partea Parlamentului asupra activităţii Preşedintelui;
b. un control indirect din partea Guvernului asupra activităţii Preşedintelui;
c. un control direct din partea Primului - ministru asupra activităţii Preşedintelui.
ANS: a

30. Preşedintele poate consulta Guvernul:

a. atunci când sunt probleme urgente şi de importanţă deosebită;

b. atunci când consideră de cuviinţă;
c. atunci când îl nemulţumeşte activitatea Guvernului.
ANS: a

31. Şedinţele Guvernului la care participă Preşedintele sunt prezidate:

a. de către preşedinte;
b. de către primul- ministru;
c. sunt prezidate fie de Preşedinte, fie de Primul-ministru, după caz
ANS: c

32. Actele Guvernului, adoptate Ia şedinţele la care participă şi Preşedintele:

a. sunt contrasemnate de Preşedinte;
b. sunt semnate de Preşedinte şi contrasemnate de miniştri care au sarcina punerii lor în executare;
c. sunt semnate de Primul-ministru şi contrasemnate de miniştri care au sarcina punerii lor în executare;
ANS: c

33. Actele Guvernului pot fi atacate în instanţa de judecată pentru nelegalitate:

a. nu pot fi atacate
b. pot fi atacate la instanţa civilă
c. ordonanţele şi hotărârile de Guvern pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ
ANS: c

34. Promulgarea legii de către Preşedinte se poate face:

a. într-un termen de 20 de zile de la data trimiterii spre promulgare;
b. într-un termen de 10 de zile de la data trimiterii spre promulgare;
c. Preşedintele nu este ţinut de nici un termen, în interiorul căruia să facă
promulgarea legii.
ANS: a

35. Promulgarea legii de către Preşedinte:

a. este o obligaţie constituţională a acestuia;
b. este un atribut specific numai Preşedintelui României;
c. este lăsată la latitudinea Preşedintelui României.
ANS: a

36. Preşedintele are posibilitatea să se opună promulgării legii:

a. doar sesizând Curtea Constituţională, în cazul când apreciază că legea e
neconstituţională;
b. doar solicitând reexaminarea legii de către Parlament, în cazul când apreciază că legea e neoportună din punct de vedere politic;
c. sesizează Curtea Constituţională, sau trimite legea Parlamentului spre reexaminare
ANS: c

37. Judecătorii numiţi de preşedintele României:

a. se bucură de inamovibilitate;
b. se bucură de imunitate;
c. se bucură de stabilitate;
ANS: a

38. Care este actul prin care Preşedintele României numeşte judecătorii în funcţie:

a. prin lege
b. prin hotărâre de Guvern
c. prin decret prezidenţial
ANS: c

39. În ce situaţii este interzisă dizolvarea Parlamentului de către preşedinte:

a. în timpul stării de asediu, de urgenţă sau în ultimele şase luni ale mandatului preşedintelui;
b. în cursul primului an al mandatului preşedintelui
c. în ultimele 6 luni de mandat
ANS: a

40. Preşedintele acordă:

a. graţierea individuală;
b. graţierea colectivă;
c. amnistia.
ANS: a

41. Preşedintele României acordă titluri onorifice :

a. meritul judiciar pentru judecători
b. titlul de doctor în ştiinţe politice
c. premii ştiinţifice
ANS: a

42. Mesajul prezentat de preşedinte atrage următoarele consecinţe juridice:

a. întrunirea Parlamentului în şedinţă comună pentru a prezenta mesajul;
b. întrunirea Parlamentului în şedinţă comună pentru a prezenta şi dezbate mesajul;
c. adoptarea de către Parlament a unei legi referitoare la problema care a făcut obiectul mesajului.
ANS: b

43. Preşedintele exercită funcţia de mediere:

a. între statul român şi alte state;
b. între Parlament şi Guvern;
c. între cele trei puteri ale statului şi între stat şi societate.
ANS: c

44. Preşedintele se poate opune promulgării unei legi:

a. sesizând Curtea Constituţională sau, după caz, parlamentul;
b. sesizând Guvernul;
c. sesizând înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ANS: a

45. Preşedintele numeşte Guvernul:

a. care a primit votul de încredere de la Parlament;
b. nu e obligat să ţină seama de votul de încredere de la Parlament
c. numeşte în Guvern alte persoane
ANS: a

46. Preşedintele este:

a. comandantul forţelor armate şi preşedinte al CSAT;
b. numai comandantul forţelor armate;
c. comandantul forţelor armate şi vicepreşedinte al CSAT.
ANS: a

47. Actele de comandament privind forţele armate ale Preşedintelui pot fi atacate în instanţă:

a. nu pot fi atacate
b. sunt exceptate de la controlul de legalitate pe calea instanţei de contencios
c. pot fi atacate la instanţa civilă
ANS: b

48. Structura Guvernului, potrivit Constituţiei, este:

a. prim ministru, miniştri şi alţi membri, stabiliţi prin lege organică;
b. prim ministru, miniştri, miniştri delegaţi;
c. prim ministru, miniştri, miniştri delegaţi, alţi membri stabiliţi prin lege organică
ANS: c

49. Exercitarea mandatului Guvernului începe de la data:

a. acordării votului de învestitură de către Parlament;
b. emiterii decretului prezidenţial de numire;
c. depunerii jurământului în faţa Preşedintelui României.
ANS: c

50. Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu:

a. calitatea de deputat sau senator;
b. exercitarea altei funcţii publice de autoritate, cu excepţia aceleia de deputat sau de senator;
c. exercitarea de acte de comerţ, inclusiv a vânzării de acţiuni.
ANS: b

51. Angajarea răspunderii Guvernului poate avea ca obiect:

a. un program de guvernare, o declaraţie politică şi un proiect de lege;
b. o declaraţie politică şi un proiect de lege, organică sau ordinară;
c. un program de guvernare şi o declaraţie politică.
ANS: a

52. Răspunderea Guvernului este o răspundere:

a. penală
b. civilă
c. politică
ANS: c

53. Ordonanţele obişnuite (simple):

a. se emit în baza unei împuterniciri dată de Senatul României;
b. se emit pe baza unei legi de abilitare a Parlamentului;
c. se pot emite fără lege de abilitare.
ANS: b

54. Interpelările pot fi :

a. orale sau scrise;
b. numai orale;
c. numai scrise.
ANS: c

55. De câte feluri pot fi interpelările:

a. politice
b. publice
c. orale sau scrise
ANS: b

56. Întrebările pot fi:

a. orale sau scrise;
b. numai orale;
c. numai scrise.
ANS: a

57. Hotărârile de Guvern se adoptă:

a. pentru organizarea executării legilor;
b. pentru a înlocui legea;
c. pentru a modifica sau completa legea.
ANS: a

58. Hotărârile de Guvern trebuie publicate şi unde:

a. în culegeri de hotărâri ale Guvernului
b. în Monitorul Oficial al României
c. nu trebuie publicate
ANS: b

59. Hotărârile de Guvern pot fi atacate pentru nelegalitate la instanţa de judecată:

a. pot fi atacate la instanţa civilă
b. nu pot fi atacate la nici o instanţă de judecată
c. se pot ataca pentru nelegalitate la instanţa de contencios administrativ
ANS: c

60. Ordonanţele de Guvern se adoptă:

a. pentru organizarea executării legilor;
b. pentru a înlocui legea;
c. pentru a modifica sau completa legea.
ANS: b

61. Ordonanţele de Guvern pot fi atacate pentru nelegalitate la instanţa de judecată:

a. pot fi atacate la instanţa civilă
b. nu pot fi atacate la nici o instanţă de judecată
c. se pot ataca pentru nelegalitate la instanţa de contencios administrativ, doar însoţite de excepţia de neconstituţionalitate
ANS: c

62. Ordonanţele simple (obişnuite) se adoptă:

a. domeniul legilor organice;
b. în domeniul legilor ordinare;
c. atât în domeniul legilor organice, cât şi al celor ordinare.
ANS: b

63. Ordonanţele simple (obişnuite ):

a. se supun întotdeauna aprobării Parlamentului;
b. se supun aprobării Parlamentului doar dacă legea de abilitare prevede acest lucru;
c. se supun aprobării Parlamentului doar atunci când Guvernul hotărăşte acest lucru.
ANS: b

64. Ordonanţele de urgenţă:

a. se supun întotdeauna aprobării Parlamentului;
b. se supun aprobării Parlamentului doar dacă legea de abilitare prevede acest lucru;
c. se supun aprobării Parlamentului doar atunci când Guvernul hotărăşte acest lucru.
ANS: a

65. Ordonanţele de urgenţă se adoptă:

a. în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată;
b. în cazuri extraordinare;
c. atunci când Guvernul apreciază că este necesară adoptarea unei asemenea ordonanţe.
ANS: a

66. Ordonanţele de urgenţă intră în vigoare:

a. la data adoptării;
b. la data depunerii spre aprobare la Parlament, indiferent dacă a fost sau nu publicată în Monitorul Oficial;
c. la data depunerii spre aprobare la Parlament, cu condiţia să fi fost publicată în Monitorul Oficial.
ANS: c

67. Nepublicarea unei hotărâri sau ordonanţe de Guvern atrage una din următoarele sancţiuni:

a. inexistenţa;
b. nulitatea absolută;
c. nulitatea relativă;
ANS: a

68. Este obligatorie publicarea unei Hotărâri de Guvern şi unde:

a. nu este obligatorie
b. se publică în culegeri de hotărâri ale instanţei supreme
c. se publică în Monitorul Oficial al României, fiind obligatorii
ANS: c

69. Este obligatorie publicarea unei Ordonanţe de Guvern şi unde:

a. nu este obligatorie
b. se publică în culegeri de hotărâri ale instanţei supreme
c. se publică în Monitorul Oficial al României, fiind obligatorii
ANS: c

70. Sunt exceptate de la obligativitatea publicării:

a. hotărârile cu caracter militar, care se comunică doar instituţiilor interesate;
b. ordonanţele cu caracter militar, care se comunică doar instituţiilor interesate;
c. deciziile Prim - ministrului.
ANS: a

71. Suspendarea unui membru al Guvernului poate fi dispusă de Preşedintele României:

a. când s-a cerut urmărirea penală a acestuia;
b. când s-a formulat o plângere împotriva acestuia;
c. când preşedintele apreciază că nu-şi îndeplineşte în mod corespunzător atribuţiile;
ANS: a

72. Suspendarea de drept a unui membru al Guvernului poate fi dispusă de Preşedintele României:

a. când s-a cerut urmărirea penală a acestuia;
b. când membrul Guvernului a fost trimis în judecată;
c. când solicită Primul- ministru.
ANS: b

73. Hotărârile de Guvern pot fi atacate:

a. în faţa instanţei de contencios administrativ;
b. în faţa Curţii Constituţionale;
c. în faţa instanţelor de drept comun.
ANS: a

74. Hotărârile de Guvern pot fi atacate:

a. la Tribunalul Municipiului Bucureşti
b. la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
c. la Curtea de Apel, pe fond, iar în recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
ANS: c

75. Ordonanţele de Guvern pot fi atacate:

a. la Tribunalul Municipiului Bucureşti
b. la Curtea de Apel, pe fond, iar în recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
c. la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
ANS: b

76. Ordonanţele de Guvern:

a. se semnează de Primul -ministru;
b. se semnează de Primul- ministru şi de ministrul care a propus proiectul;
c. se semnează de Primul-ministru şi de miniştrii care au sarcina punerii lor în executare.
ANS: c

77. Hotărârile de Guvern:

a. se semnează de Primul -ministru;
b. se semnează de Primul- ministru şi de ministrul care a propus proiectul;
c. se semnează de Primul-ministru şi de miniştri care au sarcina punerii lor în executare
ANS: c

78. În cazul în care instanţa de judecată dispune anularea unei Hotărâri de Guvern aceasta trebuie publicată şi unde:

a. hotărârea de anulare se publică la uşa instanţei
b. hotărârea de anulare se publică la sediul Guvernului
c. hotărârea de anulare se publică în Monitorul Oficial al României
ANS: c

79. În cazul în care instanţa de judecată dispune anularea unei Ordonanţe de Guvern aceasta trebuie publicată şi unde:

a. hotărârea de anulare a ordonanţei de Guvern se publică la uşa instanţei
b. hotărârea de anulare a ordonanţei de Guvern se publică la sediul Guvernului
c. hotărârea de anulare a ordonanţei de Guvern se publică în Monitorul Oficial al României
ANS: c

80. Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de :

a. o pătrime din numărul total al deputaţilor;
b. pătrime din numărul total al senatorilor;
c. o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor.
ANS: c

81. Moţiunea de cenzură poate fi adoptată de :

a. majoritatea deputaţilor;
b. majoritatea senatorilor;
c. majoritatea deputaţilor şi senatorilor.
ANS: c

82. Votarea moţiunii de cenzură poate avea, ca şi consecinţă:

a. retragerea încrederii Parlamentului în Guvern;
b. retragerea încrederii Parlamentului în Primul-ministru;
c. retragerea încrederii Parlamentului în miniştrii care au făcut obiectul moţiunii.
ANS: a


83. Răspunderea penală a membrilor Guvernului are loc pentru fapte penale pe care aceştia le săvârşesc:

a. în exerciţiul funcţiei lor;
b. indiferent de modul în care au fost săvârşite faptele;
c. în viaţa lor privată.
ANS: a

84. Ordonanţele de urgenţă pot fi adoptate:

a. numai în domeniul legilor organice;
b. numai în domeniul legilor ordinare;
c. în domeniul legilor organice şi ordinare.
ANS: a

85. Organele centrale de specialitate se organizează:

a. numai în subordinea Guvernului;
b. numai în subordinea ministerelor;
c. în subordinea Guvernului, în subordinea ministerelor şi ca autorităţi centrale.
ANS: c

86. Autorităţile centrale autonome se pot înfiinţa prin:

a. lege organică;
b. lege ordinară.
c. prin ordonanţă simplă şi prin hotărâre de Guvern.
ANS: a

87. Guvernul şi ministerele pot să înfiinţeze în subordinea lor autorităţi centrale de specialitate:

a. dacă legea le recunoaşte o asemenea competenţă şi există avizul Curţii de Conturi;
b. dacă acest lucru este prevăzut în actul de organizare şi funcţionare;
c. dacă Parlamentul aprobă această posibilitate.
ANS: a

88. Organele administraţiei centrale de specialitate pot să emită acte juridice care să aibă:

a. numai caracter normativ;
b. numai caracter individual;
c. atât caracter normativ cât şi caracter individual.
ANS: c

89. Actele juridice administrative individuale sau normative ale organelor centrale de specialitate pot fi atacate în instanţa de contencios:

a. nu pot fi atacate în instanţă
b. sunt exceptate de la controlul instanţei de judecată
c. pot fi atacate pentru nelegalitate la instanţa de contencios administrativ competentă
ANS: c

90. Avizul Curţii de Conturi cerut pentru înfiinţarea unui organ central de
specialitate în subordinea Guvernului sau a unui minister are caracter:

a. consultativ;
b. facultativ;
c. conform.
ANS: c

91. Reglementarea organizării şi funcţionării ministerelor, potrivit Constituţiei, este de domeniul:

a. unei legi organice;
b. unei legi ordinare;
c. unei legi constituţionale.
ANS: a

92. Ministerele au o competenţă materială:

a. generală;
b. de specialitate;
c. atât generală cât şi de specialitate.
ANS: b


93. Organele administraţiei centrale de specialitate au competenţă teritorială:

a. la nivelul întregii ţări;
b. la nivelul unei regiuni de dezvoltare;
c. la nivelul unui judeţ.
ANS: a

94. Conducătorii organelor centrale de specialitate au statut de:

a. demnitari politici;
b. funcţionari publici;
c. personal contractual.
ANS: a

95. Din punct de vedere al modului de înfiinţare, autorităţile centrale de
specialitate autonome pot fi înfiinţate:

a. prin lege organică;
b. prin lege ordinară;
c. prin lege organică sau ordinară.
ANS: a

96. Actele emise de organele centrale de specialitate sunt:

a. acte administrative;
b. acte comerciale;
c. acte de drept al muncii.
ANS: a

97. Actele emise de organele centrale de specialitate sunt:

a. acte comerciale
b. acte disciplinare
c. acte administrative unilaterale
ANS: c

98. Actele emise de organele centrale de specialitate sunt:

a. acte administrative supuse controlului de legalitate exercitat de instanţele de
contencios administrativ;
b. acte administrative supuse controlului de constituţionalitate exercitat de Curte Constituţională.
c. nu se supun controlului instanţei de judecată
ANS: a

99. Numărul consilierilor ce compun Consiliul Judeţean se stabileşte prin:

a. hotărâre de Guvern;
b. ordonanţă de Guvern;
c. ordin al prefectului.
ANS: c

100. Consiliul Judeţean adoptă:

a. ordine;
b. decizii;
c. hotărâri.
ANS: c

101. Hotărârile adoptate de Consiliul Judeţean se supun controlului de egalitate exercitat de:

a. Primul ministru
b. instanţa de contencios administrativ
c. Curtea Constituţională
ANS: b

102. Secretarul judeţului are statut de :

a. înalt funcţionar public;
b. funcţionar public de conducere;
c. funcţionar public de execuţie.
ANS: b

103. Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg din rândul consilierilor judeţeni:

a. cu votul majorităţii consilierilor în funcţie;
b. cu votul majorităţii consilierilor prezenţi;
c. cu votul a 2/3 din numărul consilierilor în funcţie;
ANS: b

104. Preşedintele consiliului judeţean, în exercitarea atribuţiilor sale, emite:

a. decizii, care pot avea atât caracter normativ, cât şi caracter individual;
b. dispoziţii, care pot avea atât caracter normativ, cât şi caracter individual;
c. dispoziţii, care pot avea numai caracter individual.
ANS: b

105. Dispoziţiile emise de Preşedintele Consiliului Judeţean în calitate de autoritate publică sunt:

a. acte civile
b. acte comerciale
c. acte administrative
ANS: c

106. Şedinţele consiliului judeţean au loc:

a. în fiecare lună;
b. la două luni;
c. trimestrial.
ANS: a

107. Consiliul judeţean se alege prin:

a. vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat;
b. vot indirect, din rândul consilierilor locali;
c. nu se alege, ci este numit de prefect, dintre consilierii locali.
ANS: a


108. Între autorităţile administraţiei publice constituite la nivel judeţean şi
centrale există:

a. raporturi de subordonare;
b. nu există raporturi de subordonare.
c. raporturi de colaborare
ANS: c

109. Dizolvarea de drept a consiliului judeţean se hotărăşte:

a. de instanţa de judecată;
b. de către prefect;
c. de Guvern.
ANS: a

110. Preşedintele consiliului judeţean este o autoritate:

a. cu caracter executiv;
b. cu caracter deliberativ;
c. are atât atribuţii deliberative, cât şi executive.
ANS: c

111. Hotărârile consiliului judeţean:

a. se semnează numai de preşedintele consiliului judeţean;
b. se semnează de preşedintele consiliului judeţean sau vicepreşedintele care condus şedinţa şi de secretar;
c. se semnează consilierii care au participat la şedinţă
ANS: b

112. Hotărârile Consiliului Judeţean sunt:

a. acte comerciale
b. acte administrative de autoritate publică
c. acte constituţionale
ANS: b

113. Hotărârile Consiliului Judeţean emise în calitate de autoritate publică sunt supuse controlului de legalitate la:

a. instanţa de drept comun
b. la instanţa supremă
c. la instanţa de contencios administrativ competentă
ANS: c

114. Prefectul este:

a. reprezentantul Guvernului în fiecare judeţ şi al municipiului Bucureşti;
b. reprezentantul Parlamentului în fiecare judeţ şi al municipiului Bucureşti;
c. reprezentantul Preşedintelui în fiecare judeţ şi al municipiului Bucureşti;
ANS: a

115. Actul atacat de prefect în contenciosul administrativ este:

a. suspendat de drept;
b. se suspendă numai dacă dispune instanţa;
c. îşi încetează efectele juridice.
ANS: a

116. Prefectul are în prezent statut de:

a. înalt funcţionar public;
b. om politic;
c. funcţionar public de conducere.
ANS: a

117. Prefectul are dreptul să atace la instanţa de contencios administrativ o dispoziţie de Primar:

a. nu poate
b. poate ataca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
c. poate ataca pentru nelegalitate la instanţa de contencios administrativ competentă
ANS: c

118. Oficiile prefecturale se înfiinţează prin ordin al prefectului, în baza avizului emis de:

a. Guvernul României;
b. Primul- ministru;
c. Ministerul Internelor şi al Reformei Administrative.
ANS: c

119. Ordinele prefectului sunt acte administrative care pot avea:

a. caracter normativ;
b. caracter individual;
c. atât caracter normativ cât şi caracter individual.
ANS: c

120. Ordinele prefectului care au caracter normativ se comunică de îndată:

a. Ministerul Internelor şi al Reformei Administrative;
b. Guvernul României;
c. Primul- ministru.
ANS: a

121. Ordinul Prefectului poate fi atacat pentru nelegalitate la:

a. la Guvern
b. la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
c. la instanţa de contencios administrativ competentă
ANS: c

122. În cazul încălcării interdicţiei de a face parte dintr-un partid politic impusă prefecţilor şi subprefecţilor, intervine una din următoarele consecinţe:

a. destituirea din înalta funcţie pe care o ocupă;
b. suspendarea de drept a raportului de serviciu;
c. eliberarea din funcţia publică.
ANS: a

123. Numirea şi eliberarea din funcţie a prefectului se fac prin:

a. Hotărâre de Guvern;

b. ordonanţă de Guvern;
c. ordonanţă de urgenţă.
ANS: a

124. Hotărârea Guvernului de numire în funcţie a unui Prefect este un act:

a. de dreptul muncii
b. un act politic
c. un act de drept administrativ
ANS: c

125. Hotărârea Guvernului de numire în funcţie a unui Prefect poate fi atacată în instanţă:

a. nu poate fi atacată la instanţa de judecată
b. se poate ataca doar la Guvern
c. poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competentă
ANS: c

126. Hotărârea Guvernului de numire în funcţie a unui Prefect se poate suspenda în ce priveşte executarea ei, de către cine:

a. se poate suspenda de Guvern
b. nu se poate suspenda
c. se poate suspenda executarea Hotărârii de Guvern de numirea unui Prefect, de instanţa de contencios administrativ prin Hotărâre Judecătorească
ANS: c

127. Care este instanţa competentă să dispună suspendarea executării unei Hotărâri de Guvern de numire în funcţia publică de Prefect:

a. instanţa civilă
b. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
c. Curtea de Apel, secţia de contencios administrativ
ANS: c

128. Guvernul poate revoca din funcţie un Prefect, dacă da, care este actul de revocare:

a. nu poate să revoce din funcţie un Prefect
b. poate să revoce ca urmare a Hotărârii instanţei , tot printr-o Hotărâre de Guvern
c. Guvernul poate revoca din funcţia publică un Prefect printr-o Hotărâre de Guvern
ANS: c

129. Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă pate:

a. există raporturi de subordonare;
b. nu există raporturi de subordonare, ci de colaborare
c. raporturi de servicii publice
ANS: b

130. Prefecţii şi subprefecţii în funcţie au fost numiţi înalţi funcţionari publici:

a. în urma unui examen de atestare pe post;
b. în urma unui concurs;
c. în urma unei hotărâri de Guvern
ANS: c

131. Funcţia de Prefect poate fi ocupată de:

a. un funcţionar public
b. orice persoană cu studii juridice
c. de un înalt funcţionar public, prin concurs
ANS: c

132. Controlul de tutelă exercitat de Prefect vizează:

a. toate actele administrative care emană de la autorităţile autonome locale;
b. actele care emană de la autorităţile autonome locale, cu excepţia actelor de gestiune.
c. actele autorităţilor administrativ aflate în subordine
ANS: a

133. Controlul de tutelă exercitat de Prefect este:

a. un control de legalitate
b. un control de specialitate
c. un control ierarhic
ANS: a

134. Prefectul, în sistemul constituţional actual:

a. este înalt funcţionar public;
b. este funcţionar public de conducere;
c. este demnitar politic.
ANS: a

135. Colectivitatea locală reprezintă:

a. totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ teritorială;
b.totalitatea autorităţilor administraţiei publice locale;
c.totalitatea consiliilor locale şi consiliilor judeţene din unitatea administrativă
ANS: a

136. În ce lege a fost introdus principiul legalităţii:

a. principiul legalităţii a fost introdus în legea administraţiei publice nr. 69/1991 ca urmare a modificării şi completării sale prin legea nr. 24/1996
b. principiul legalităţii a fost introdus în legea administraţiei publice nr. 215/2001 ca urmare a modificării şi completării sale prin legea nr. 24/1996
c. principiul legalităţii a fost introdus în legea administraţiei publice nr. 70/1991 ca urmare a modificării şi completării sale prin legea nr. 24/1996
ANS: a

137. Viceprimarul este ales în mod indirect cu votul majorităţii de către:

a. consiliul local;
b. cetăţeni;
c. Preşedintele României
ANS: a

138. Consiliul local ca autoritate publică emite:

a. .acte administrative
b. acte de comerciant
c. acte civile
ANS: a

139. Actele administrative ale consiliului local pot fi:

a. Hotărâri de consiliul local
b. Dispoziţii de consiliul local
c. Ordine ale consiliului local
ANS: a

140. Hotărârile consiliului local pot fi atacate pentru nelegalitate, unde:

a. la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
b. la instanţa de drept comun
c. la instanţa de contencios competentă
ANS: c

141. Atunci când o Hotărâre de consiliu local este nelegală , cine constată nelegalitatea acesteia:

a. Curtea de Apel
b. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
c. Tribunalul, secţia de contencios administrativ
ANS: c

142. Atunci când o Hotărâre de Guvern este nelegală , cine constată nelegalitatea acesteia:

a. Curtea de Apel – secţia contencios administrativ
b. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
c. Tribunalul, secţia de contencios administrativ
ANS: a

Dreptul mediului

MULTIPLE CHOICE

1)
Conceptul de mediu inconjurator.
Care din elemente nu fac parte din conceptul de mediu?
1 ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei;aerul, apa, solul, subsolul, peisajul, toate straturile atmosferice;
2 factorii fizici si cosmotelurici;
3 materiile organice si anorganice;unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii.


ANS: 2

2)
Conceptul de poluarea mediului.
1. Care din actiuni nu fac parte din conceptul de poluare?
1 introducerea directa sau indirecta a unui poluant care dauneaza calitatii mediului,actiunea poluantului care dauneaza sanatatii umane;
2 pagubele produse de inundatii;
3 actiunea poluantului care dauneaza bunurilor materiale ,deteriorarea mediului in scop recreativ.


ANS: 2

3)
Clasificarea poluarii in raport de factorul poluant:

1 chimica,fizica
2 biologica
3 estetica, artificiala, accidentala


ANS: 3

4) Conceptul de resurse naturale
Care din elemente nu fac parte din resursele naturale ale mediului?
1 resursele neregenerabile, regenerabile, inepuizabile
2 resursele umane
3 totalitatea elementelor naturale ce pot fi folosite de om


ANS: 2

5)
Definitia Dreptului mediului.
Dreptul mediului este ramura de drept:
1 privat; public;
2 mixt;
3 international, ecologic.


ANS: 2

6) Obiectul Dreptului mediului
Dreptul mediului nu reglementeaza relatiile sociale :
1 privind conservarea protectiei si ameliorarea mediului conform abiectivelor dezvoltarii durabile
2 perioada de pericol imineit sau dupa producerea prejudiciului
3 de natura comerciala


ANS: 3

7)
Functiile Dreptului mediului.
Care din urmatoarele activitati nu reprezinta functii ale dreptului mediului
1 organizare si institutionalizare actiunilor sociale in scopul protectiei si ameliorarii mediului;
2 managementul administratiei publice;
3 promovarea obiectivelor dezvoltarii durabile;cooperarii internationale


ANS: 2

8) Caracterele raportului juridic de Dreptul mediului
1. Care din situatii nu reprezinta caractere ale raportului juridic?
1 caracterul social, caracterul volutional
2 pozitia de subordonare a partilor
3 pozitia de egalitate a partilor


ANS: 3

9) Structura raportului juridic de Dreptul mediului
1. Care din urmatoarele elemente nu fac parte din structura raportului juridic de drept al mediului?
1 legislatia in vigoare
2 obiectul raportului juridic,subiectele raportului juridic
3 continutul raportului juridic


ANS: 1

10)
Izvoarele Dreptului mediului inconjurator.
Nu constituie izvoare ale dreptului mediului:
1 constitutia; codul silvic;
2 tratatele internationale;actele guvernamentale.
3 legile familiei si protectiei copilului;


ANS: 3

11) Clasificarea principiilor
1. Principiile dreptului mediului nu se clasifica:
1 in plan intern(national)
2 in plan regional
3 in plan international


ANS: 2

12) Principiile dreptului mediului in plan national
1. Care din reguli nu reprezinta principii ale dreptului mediului in plan national?
1 principiul egalitatii in fata legii; principiul precautiei in luarea deciziei
2 principiul “poluatorul plateste”; principiul separarii puterilor in stat
3 principiul prezumtiei de nevinovatie


ANS: 3

13) Principiile dreptului mediului in plan international
1. Care din reguli nu fac parte principiile dreptului mediului in plan international?
1 principiul cooperarii internationale ; principiul prezumtiei de nevinovatie
2 principiul dreptului la aparare
3 principiul “poluatorul plateste’; nediscriminarii


ANS: 2

14) Principiul – Protectia mediului constituie obiectiv de interes public major
1. Principiul – Protectia mediului constituie obiectiv de interes public major deoarece:
1 nu pune in valoare dezvoltarea durabila a resurselor de apa
2 protectia mediului nu constituie o obligatie a statului
3 normele dreptului mediului nu sunt de ordine publica (imperativa)


ANS: 1 / R-2 /

15) Principiul – precautiei in luarea deciziei
1. Principiul – precautiei in luarea deciziilor implica:
1 neluarea masurilor de protectie a mediului pt. a elimina riscurile probabile
2 manifestarea unei diligente maxime in adoptarea hotararilor ce implica risc in degradarea mediului
3 neaplicarea reglementarilor internationale de mediu


ANS: 2 / R-1/

16) Principiul – actiunii preventive
1. Principiul – actiunii preventive implica:
1 costuri mai mari pt. repararea pagubelor
2 nepromovarea activitatilor care sa limiteze efectele nocive asupra mediului
3 promovarea unor actiuni care sa conduca la evitarea producerii daunelor


ANS: 3

17)
Principiul – conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor cadrului biogeografic natural implica:
1 inlaturarea diversitatii dintre organismele vii din ecosisteme
2 mentinerea nivelurilor cantitative si calitative durabile ale resurselor biologice printr-un management adecvat
3 inlaturarea diversitatii din interiorul speciilor


ANS: 2

18) Principiul – “poluatorul plateste”implica

1 obligatia poluatorului de a suporta costurile masurilor de preventie si a celor de reparare a prejudiciului
2 dreptul partii vatamate de a efectua investitii privind prevenirea accidentelor ecologice
3 obligatia partii vatamate de a repara prejudiciul produs prin poluare


ANS: 1

19) Principiul – dezvoltarii colaborarii internationale pentru protectia mediului reprezinta
1 nu respecta principiul suveranitatii statelor
2 nu urmareste prevenirea, reducerea si limitarea eficienta a prejudicierii mediului
3 un principiu fundamental al dreptului international aplicabil si in protectia mediului


ANS: 3

20)
Principiul – informarii si participarii publicului la luarea deciziilor si accesul la justitie presupune:
1 participarea cetatenilor la actiuni ecologice
2 obligarea partilor de a participa in rezolvarea proceselor juridice
3 obligatia statelor de a asigura accesul si informarea publicului in privinta oricarei actiuni cu implicatii asupra mediului


ANS: 2 corect R-3

21) Prevenirea si controlul integrat al poluarii prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pt. activitatile cu impact semnificativ asupra mediului presupune
1 aplicarea tehnicilor disponibile de valoare si eficienta medie in productie
2 folosirea celor mai eficiente tehnici pt. realizarea unui nivel ridicat de protectia mediului in intregul sau
3 utilizarea unor tehnici inaccesibile operatorului


ANS: 2

22)
Rezolvarea pe nivelul de competenta a problemelor de mediu in functie de am ploarea lor.
Care atributii nu sunt corespunzatoare in funstie de competente autoritatii de mediu?

1 la nivel regional autorizarile de mediu sunt emise de Garda de Mediu
2 la nivel judetean autorizatiile de mediu sunt emise de Agentia Judeteana de Mediu.
3 in cazul activitatilor de interes national autorizatiile de mediu sunt emise d Ministerul Mediului.


ANS: 1

23) . Stabilirea si urmarirea realizari programelor pentru conformare.
Care din actiuni nu sunt corecte privind programele de conformare?

1 programul de conformare stabileste etapele realizari investitiei.
2 masurile stabilite prin programul de conformare au termen.
3 realizarea masurilor stabilite conduce la anularea autorizatiei de mediu.


ANS: 3 ----

24) Evaluarea impactului asupra mediului in faza initiala a proiectelor.
Care actiuni nu fac parte din evaluarea impactului asupra mediului?

1 evaluarea impactului de mediu face parte din procedura autorizarii de mediu
2 raportul evaluatorului este mijloc de proba in procesul juditiar
3 evaluatorul raspunde de exactitatea raportului.


ANS: 1

25) . Introducerea si utuilizarea parghiilor economice stimulative sau coercitive.
Care din masurile prezentate fac parte din parghiile economice stimulative sau coercitive ?

1 aplicarea sanctiounilor civile.
2 aplicarea sanctiunilor contraventionale.
3 aplicarea sanctiunilor penale
4 aplicarea taxelor si impozitelor de mediu legale.
5 nu sunt recomandabile folosirea parghiilor stimulative.


ANS: 5

26) . Corelarea planificarii de amenajare a teritoriului si urbanism cu cea de mediu.
Care din actiuni conduc la corelarea planificarii de amenajare a teritoriului si urbanism cu cea de mediu?

1 aplicarea principiului limitarii urbanizarii pentru realizarea unui echilibru intre protectia mediului si dezvoltare durabila.
2 respectarea masurilor de intetres general, inclusiv cele de protectie a mediului
3 regulamentele de urbanism si planurile urbanistice u cuprind cerinte ale protectiei mediului
4 armonizarea dezvoltarii asezarilor umane
5 igurantza constructiilor in raport cu riscurile naturale si tehnologice


ANS: 3

27) Promovarea de acte normative armonizate cu reglementarile europene si internationale in domeniu.
Care initiative normative nu se armonizeaza cu reglementarile europene si internationale in domeniu?

1 legislatia de mediu interna se armonizeaza permanent cu directivele europene in baza capitolului 22 din tratatul de aderare al Romaniaei la UE.
2 exista acte normative armonizate in domeniul deseurilor periculoase.
3 indeplinirea termenilor prevazute in tratatul de aderare conduce la aplicarea clauzei de salvgardare privind integrarea pentru probleme de mediu.
4 exista legislatie armonizata in domeniul ariilor protejate.
5 exista legislatie armonizata in domeniul carburantior


ANS: 3

28) Inlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza nemijlocit si grav sanatatea oamenilor
Care din actiuni nu conduc la inlaturarea poluantilor care pericliteaza nemijlocit si grav sanatatea oamenilor?

1 elaborarea de acte normative pentru aceasta categorie de poluanti.
2 identificarea pruducatorilor, comerciantilor si detinatorilor acestor categotii de poluanti.
3 stabilirea programelor de conformare pentru producatori in vederea uincadrari in standardele europene privind poluanti.
4 sursele de poluare a arerului nu sunt prioritare deoarece atmosfera este infinita.
5 in privinta marilor poluatori au fost stabilite masuri de gratie esalonate pana in in anul 2023.


ANS: 4

29) . Crearea sistemului national de monitorizare integrat a calitati aerului.
Care din masuri nu fac parte din sistemul national de monitorizare integrate a calitati aerului?

1 monitorizarea se efectueaza numai de institutiile statului competente
2 monitorizarea se realizeaza la nivel judetean, regional si national.
3 sistemul national de monitorizare este racordat la sistemul European si cel international.
4 monitorizarea este obligatorie si pentru agenti economici.
5 exista organisme guvernamentale si interguvernamentale pentru realizarea monitorizarii.


ANS: 1

30) Autoritati nationale cu atributii specifice in domeniul protectiei mediului sunt

1 Consiliile judetene;Prefecturile
2 Ministerul economiei si comertului; Consiliile comunale
3 Ministerul mediului si gospodaririi apelor, Inspectoratele de protectia mediului, coada de mediu


ANS: 3

31)
1. Autoritati interministeriale in domeniul protectiei mediului sunt :

1 Ministerul sanatatii , Ministerul transporturilor
2 Comisia centrala pt. aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor hidrotehnice
3 Ministerul invatamantului , Ministerul apararii nationale


ANS: 2

32)
1. Care din organizatii nu sunt autoritati internationale in domeniul protectiei mediului?

1 Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S ); Organizatia pt. Alimentatie si Agricultura ( F.A.O )
2 Agentia Internationala pt. Energia Atomica (A.I.E.A )
3 Organizatia Mondiala a Comertului ( O.M.C )


ANS: 3

33)
1. Care din institutiile urmatoare nu se afla in subordinea Ministerului Mediului.

1 Comisia Nationala pt. Controlul Activitatilor Nucleare
2 Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”
3 Autoritatea privind Turismul si Tineretul


ANS: 3

34) Institutii de cercetare si proiectare aflate in subordinea Ministerului Mediului.
Care unitati de cercetare stiintifica si proietare nu se afla in subordinea Ministerului Mediului
1 Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pt. Protectia Mediului
2 Institutul de Criminalistica
3 Institutul de Cercetare in Ingineria Mediului


ANS: 2

35) Care din urmatoarele nu fac parte din organismele consultative ale Ministerului Mediului

1 Comisia centrala de aparare impotriva inundatiilor si fenomenelor meteo periculoase
2 Comisia nationala pt. siguranta barajelor
3 Comisia nationala a drepturilor omului


ANS: 3

36) Care din autoritatile publice nu au atributii in domeniul protectiei mediului?

1 Regia Nationala a Padurilor, Politia
2 Comitetul National pt. Protectia Stratului de Ozon, Garda de mediu
3 Avocatul Poporului


ANS: 3

37) Care din institutii sunt sub autoritatea Ministerului Mediului

1 Compania Nationala “Apele Romane SA”
2 Consiliile Judetene
3 Prefecturile
4 Primariile
5 Consiliile Municipale


ANS: 1

38)
1. Care din atributiile urmatoare sunt ale Garzii de mediu?

1 aplica sanctiuni contraventionale si intocmeste dosare penale in cazul incalcarii regulilor de protectia mediului
2 elaboreaza normele de protectia mediului
3 promoveaza managementul mediului


ANS: 1

39) Care din urmatoarele nu constituie atributii ale Inspectoratelor teritoriale de mediu?

1 implementeaza politicile, strategiile si reglementarile de mediu
2 elibereaza acorduri, avize, autorizatii integrale de mediu
3 aplica sanctiuni contraventionale si intocmeste dosare penale in cazul incalcarii regulilor de protectia mediului


ANS: 1

40) . Precizati care activitate nu face parte din procedura studiului de impact?

1 analiza scopului actiunii propuse cu participarea autoritatii de mediu, a titularului, a unor experti si reprezentanti ai autoritatilor publice
2 luarea deciziei finale motivate si publica de catre autoritatea competent
3 rimiterea deciziei la instant competenta


ANS: 3

41)
.Care reguli nu fac parte din realizarea studiului de impact?

1 studiul de impact este efectuat de catre Garda de Mediu
2 studiul de impact se realizeaza prin unitati specializate
3 executantul studiului raspunde pentru corectitudinea raportului


ANS: 1

42) Acordul de mediu este valabil

1 pentru o perioada de 5 ani
2 pe toata perioada punerii in aplicare a proiectului
3 pe toata perioada programului de conformare


ANS: 2

43) Autorizatia (integrata) de mediu se solicita si obtine pentru:

1 proiecte publice;
2 cand titularul activitatii abandoneaza proiectul;
3 in situatii de fuziune, divizare, concesionare.


ANS: 1

44)
1. Care din urmatoarele actiuni nu constituie reguli comune de eliberare a acordului si autorizatiei de mediu?

1 aceste acte sunt eliberate de autoritatea de mediu centrala sau teritoriala competenta, dupa caz;
2 uneori aceste acte sunt emise de garda de mediu;
3 valabilitatea acestora este de maximum 5 ani.


ANS: 2

45) Procedura suspendarii acordului si autorizatiei de mediu presupune:

1 nerespectarea prevederilor acestora;
2 o somatie prealabila fara termen;
3 sa treaca mai mult de 6 luni de la expirarea termenului din somatie;


ANS: 1

46) Procedura bilantului de mediu presupune:

1 obtinerea informatiilor asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative cumulate,anterioare,prezente si anticipate ale activitatii.
2 este facultativa cu ocazia schimbarii destinatiei sau a proprietarului investitiei;
3 efectuarea lui de catre noul proprietar.


ANS: 1

47) .Programul de conformare presupune

1 control din partea politiei;
2 respectarea obligatiilor de mediu de catre vecinii titularului activitatii;
3 un plan de masuri care face parte integranta din autorizatia sau avizul pentru stabilirea obligatiilor de mediu;


ANS: 3

48) Care din urmatoarele actiuni nu constituie cerinte ale documentelor de urbanism si amenajare a teritoriului

1 realizarea unui echilibru intre protectia mediului si dezvoltarea durabila a localitatilor;
2 pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural si construit;
3 asigurarea constructiilor pentru toate riscurile.


ANS: 3

49)
1. Care din urmatoarele componente nu fac parte din sistemul raspunderii juridice in domeniul protectiei mediului?

1 raspunderea civila pentru prejudiciul ecologic;
2 raspunderea partii vatamate pentru nerespectarea regulilor de protectie a mediului;
3 raspunderea contraventionala, penala, de mediu;


ANS: 2

50) Care din urmatoarele reguli constituie principii ale raspunderii civile in dreptul mediului

1 principiul prezumtiei de nevinovatie;
2 principiul raspunderii obiective, independenta de culpa;
3 principiul raspunderii divizibile in cazul pluralitatii autorilor;


ANS: 2

51) Care din urmatoarele cerinte nu constituie conditii ale raspunderii civile in domeniul protectiei mediului

1 autorii sa fi implinit varsta de 21 ani;
2 savarsirea unei fapte ilicite, producerea unui prejudiciu ecologic;
3 existenta unei legaturi cauzale dintre fapta si prejudiciu


ANS: 1

52) Care din urmatoareale situatii nu formeaza continutul conceptului de” fapta” in dreptul mediului

1 actiunea ilicita care contravene prescriptiilor normelor de dreptul mediului;
2 faptele ilicite generatoare de prejudicii ecologice;
3 promovarea pe orice cale a responsabilitatilor civice privind respectarea legislatiei de mediu;


ANS: 3

53) Care din urmatoarele efecte nu fac parte din prejudiciul ecologic

1 fenomenele naturale distructive de origine geologica sau meteorologice;
2 activitati daunatoare sau dezastre ce produc daune asupra sanatatii oamenilor, bunurilor sau mediului;
3 vatamarile corporale produse ca urmare a comportamentelor agresive a unor persoane


ANS: 3

54)
Care din urmatoarele personae fizice sau juridice nu au dreptul la actiune in justitie pentru repararea prejudiciului ecologic:

1 orice persoana fizica sau juridica lezata sau nu prin fapta ecologica ;
2 proprietarii de pensiuni care nu respecta legislatia de mediu ;
3 organizatiile neguvernamentale pentru daunele ecologice suferite de comunitate;


ANS: 2

55) Care din situatii nu fac parte din efectele raspunderii civile in domeniul protectiei mediului

1 obligarea faptuitorului la repararea integrala a prejudiciului;
2 obligarea faptuitorului la repararea partiala a prejudiciului in functie de culpa;
3 restabilirea situatiei anterioare cu suportarea cheltuielilor;


ANS: 2

56) Care din urmatoarele forme nu se aplica in evaluarea daunelor ecologice

1 evaluarea cantitativa si calitativa prin aproximare;
2 evaluarea monetara in cazul bunurilor;
3 evaluarea negociata in cazul mai multor faptuitori;


ANS: 1

57) Care din urmatoarele situatii nu atrag raspunderea penala in domeniul protectiei mediului

1 cand s-a savarsit o infractiune;
2 cand faptele sunt prevazute in legi speciale;
3 cand exista o cauza care inlatura caracterul penal al faptei;


ANS: 3

58) Care din urmatoarele situatii nu atrag raspunderea contraventionala in domeniul protectiei mediului:
1 cand s-a savarsit o contraventie;
2 cand prin interpretarea normelor contraventionale se poate achita faptuitorul;
3 cand exista o cauza care inlatura caracterul contraventional al faptei


ANS: 3

59) Care din actiuni nu fac parte din conceptul de poluare a mediului

1 introducerea indirecta a unui poluant in mediul inconjurator;
2 poluantul sa nu aiba o actiune nociva asupra mediului;
3 poluantul sa aduca prejudicii sanatatii umane/calitatii mediului;


ANS: 2

60) Care materiale nu apartin categoriei poluantilor

1 substanta lichida,gazoasa,solida care modifica negativ mediul;
2 substantele,materialele care produc jocurile de artificii;
3 energiile si vibratiile care dauneaza vietii si mediului;


ANS: 2

61) Care masuri nu fac parte din politica nationala de protectie a atmosferei

1 diversificarea asigurarilor de viata si de bunuri;
2 introducerea de tehnici/tehnologii pt.retinerea poluantilor la sursa;
3 modernizarea monitorizarii integrate a calitatii aerului.


ANS: 1

62) Care sunt situatiile pentru care autoritatile de mediu competente nu elaboreaza norme tehnice,standarde si regulamente de aplicare

1 emisiile de poluanti atmosferici pentru surse fixe si mobile;
2 in domeniul poluarii fonice si calitatii aerului
3 pentru activitatile de recreere si de agreement.


ANS: 3

63) Conceptele de emisie de poluanti, emisii excesive presupune:

1 eliminarea in atmosfera a poluantilor solizi, lichizi, gazosi
2 transferul poluantilor din atmosfera catre oameni,bunuri
3 depasirea de 7 ori la una sau mai multe maxime stabilite prin lege;


ANS: 3

64) Conceptul de surse stationare reprezinta

1 constructii care produc sau evacueaza poluanti in atmosfera;
2 tehnologii care nu produc sau evacueaza poluanti in atmosfera
3 instalatii care produc sau evacueaza poluanti in atmosfera, aparate de ventilatie


ANS: 2

65) Prin care din modalitatile prezentate nu se realizeaza combaterea poluarii industriale

1 stabilirea concentratiilor maxime admisibile(C.M.A.);
2 stabilirea distantelor minime fata de locuinte pentru activitati cu impact;
3 stabilirea zonelor de protectie sanitara cand legea prevede.


ANS: 3 ---

66)
Prin care din masurile enumerate nu se combate poluarea aerului produsa de autovehicule:

1 necertificarea/neomologarea echipamentelor,pieselor de schimb;
2 omologarea de tip a autoturismelor pina la 3,5 tone cu EURO 4;
3 omologarea de tip a autovehiculelor de transport ,peste 3,5 tone,cu EURO 4;


ANS: 1

67) Protectia stratului de ozon presupune
1 necesitatea aplicarii la nivel national a documentelor internationale in domeniu;
2 constituirea Comitetului National pt.protectia strtului de ozon;
3 producerea,importul,exportul de substante prevazute in Protocol in mod liber


ANS: 3

68) Protectia spatiului extraatmosferic presupune:
1 interzicerea amplasarii in spatiu a armelor de distrugere in masa;
2 interzicerea amplasarii de baze si instalatii militare sau experimentarea armelor;
3 posibile contaminari periculoase cu ocazia cercetarilor stiintifice;


ANS: 3

69) Clasificarea apelor dupa regimul de ocrotire:
Dupa care criterii nu sunt clasificate apele ?
1 dupa locul situarii ,destinatia si regimul ocrotirii lor
2 in raport de calitatea stabilita prin standarde
3 dupa criteriul solului pe care curg


ANS: 3

70) Clasificarea apelor dupa destinatie.
Ce categorii de ape nu fac parte din apele clasificate dupa criteriul destinatiei
1 ape pentru populatie, potabile
2 apele pluviale provenite dn inundatii
3 apele uzate industriale si menajere


ANS: 2

71)
Categorii de ape – domenii publice
Ce categorii de ape nu apartin domeniului public?

1 apele cu potential energetic valorificabil
2 albiile raurilor si fluviilor
3 apele pluviale din zona de campie


ANS: 3

72) Categorii de ape – proprietate private
Ce categoori de ape nu fac parte din forme ale proprietetii private?
1 albiile minore mai lungi de 5 km si cu bazine hidrografice ce nu depasesc 10 km²
2 malurile fluviilor si raurilor
3 izvoarele care se formeaza pe terenuri proprietate private


ANS: 2

73)
Conceptul de poluarea apei.
Care din urmatoarele regurili nu reprezinta caracteristici ale dreptului de proprietate aupra apelor?
1 apele apartinand proprietetii private sunt inalienabile.
2 apele apartinand domeniului public sunt inprescriptibile, insesizabile si inalienabile
3 indiferent de titularu dreptului de proprietate apele sunt supuse regimului legal de protectie


ANS: 1

74)
Protectia cantitativa a apei.
Care obligatie nu face parte din regimul de protectie cantitativa a apelor?
1 dreptul de folosinta a apei se stabileste prin autorizatia de gospodarie a apei
2 dreptul de proprietate asupra apei se stabileste prin autorizatia de mediu
3 respectarea de catre utilizatori de apa a normelor de consum de apa pe unitatea de produs sau pe activitate


ANS: 2

75)
Protectia calitativa a apei.
Care regula nu face parte din regimul de protectie calitativa a apei?
1 utilizatorii de apa n-au obligatii pentru folosirea rationala si protejarea calitatiia apei
2 utilizatorii de apa n-au obligatii pentru folosirea rationala si protejarea calitatiia apei
3 stabilirea normelor de calitate a resurselor de ape pe categorii si grupe.
corect validat 1

ANS: 3
76)
Protectia sanitara a apei.
Prin care masuri nu se realizeaza protectia sanitara a apelor?

1 instituirea in jurul surselor de apa si a altor lucrari hidrotehnice de zone de protectie sanitara
2 in zonele de protectie sanitara nu se impun restrictii pentru evitarea alterarii calitatii apei
3 in zonele cu regim sever de proctectie sanitara sunt nterzise orice activitati care ar contamina apa.


ANS: 2

77)
Care din masuri nu face parte din regimul de protectie a apelor transfrontiere si a lacurilor internationale?

1 folosirea libera fara restrictii a acestor ape pentru transporturi si activitati de agrement
2 garantia ca apele transfrontiere se gospodaresc rational, ca sunt sigure sub aspect ecologic.
3 utilizarea acestor ape in mod rezonabil si echitabil


ANS: 1

78)
Clasificarea apelor in functie de calitatea stabilita prin STAS
Ce ape nu fac parte din clasificarea reglementata prin stas in functie de calitate?

1 cursurile de apa care pot fi utilizate in toate sectoatele de activitate-cat I
2 apele nu pot fi folosite in scopuri uranistice si de agreement.
3 cursurile de apa care pot fi utilizate in industrie si irigatii-cat II


ANS: 2

79)
Protectia cantitativa a solului – terenuri degradate.
Care terenuri nu sunt considerate degradate prin eroziune sau poluare?

1 terenuri afectate de alunecari sau prabusiri
2 terenuri in exces permannet de umiditate si mlastini, acide, poluate
3 terenurile productive, abandonate
R-3-

ANS: 2

80)
Protectia calitativa a solului.
80. Care din reguli nu faca parte din protectia calitativa a solului ?

1 obligatia titularilor de investitii sau productie ca solul fertil decopertat sa-l depoziteze si niveleze pe terenuri agricole neproductive
2 dreptul vecinilor acestor terenuri de a lucra terenurile nefolosite de catre proprietari lor.
3 dreptul vecinilor acestor terenuri de a lucra terenurile nefolosite de catre proprietari lor.
R-2/3

ANS: 3

81)
81.Care din reguli nu fac parte din regimul de protectie a resurselor naturale.

1 titularul dreptului sa respecte prevederile acordului sau autorizatiile de mediu
2 sa anunte autoritatile competente despre poluarile accidentale.
3 titularul dreptului nu trebuie sa intervinapentru indepartarea pericolelor in situatii accidentale.


ANS: 3

82)
Obligatiile de mediu privind exploatarea petrolului.
82. Precizati care nu sunt considerate abligatii de mediu privind exploatarea petrolului?

1 titularii activitatilor au un drept de servitude legala asupra terenurilor fara a plati renta anuala prorietarilor
2 activitatile petroliere se realizeaza cu respectarea conditiile din acordurile petroliere.
3 in jurul activitatilor petroliere se stabilesc zone de protectie si sigurantza.


ANS: 1

83)
83. Care din terenurile impadurite sau destinate impaduriri nu fac parte din fondu forestier national?

1 terenurile in curs de regenerare
2 terenurle degradate si poieneile destinate impaduriri
3 pepinierele, plantatiile cu arbusti orbamentali si fructiferi.


ANS: 2

84)
84. Care din actiuni nu fac parte din regimul protectiei fondului forestier national, indiferent de forma de proprietate?

1 protectia impotriva taierilor ilegale
2 reconstructia ecologica , regenerarea si ingrijirea padurilor.
3 protectia impotriva poluarilor.


ANS: 3

85)
Obligatiile proprietarilor fondului forestier national.
85. Care din regulile prezentate nu constitue obligatii ale proprietarilor fondului forestier national ?

1 sa-l gospodareasca in conformitate cu regimul silvic si cu regulile privind protectia munci
2 sa asigure paza taierilor legale sau altor actiuni de regenerare a padurilor.
3 interzicerea defrisarii vegetatiei in zonele in care indeplineste functii speciale de protectie pe terenurile cu inclinatie mai mare de 30 º .


ANS: 2

86)
86. Care din resursele prezentate nu fac parte din Fondul de conservare si regenerare a padurilor ?

1 contravaloarea terenurilor scoase definitive din fonduri forestiere.
2 20-25% din incasarile rezultate prin valorificarea masei lemnoase in conditiile legii.
3 pierderile de crestere si regenerare si compensarea pabubelor produse Fondului Forestier


ANS: 3

87)
87. Care regula nu constitue principiu general al fondului cinegetic al Romaniei

1 gestionarea fondului cinegetic respecta numai reglemantarile interne, nu si pe cele internatioanale in materie.
2 vanatul face parte din domeniul publis de interes national.
3 fondu cinegetic trebuie administrat si gospodarit in mod durabil.


ANS: 1

88)
Cerintele protectiei vanatului.
88. Care actiune nu reprezinta cerinta a protectiei vanatului?

1 interzicerea pasunatului in padurile statului.
2 tinerea in captivitate a animalelor salbatice in scop de agrement.
3 vanatoarea se executa numai in conditiile legii in vigoare.


ANS: 2

89)
89. Care arie nu face parte din categoriile legale de arii protejate?

1 arii stabilite legal ca fiind pentru conservare sau de protectie faunistica.
2 rezervatiile si parcurile naturale nu fac parte din ariile protejate legal.
3 monumentele naturii.


ANS: 2

90)
90. Precizati care arie nu face parte din parcurile nationale?

1 ariile al carui scop este protectia unor specii representative.
2 ariile care nu prezinta interes stiintific sau turistic.
3 ariile care au valoare deosebita sub aspect floristic, hidrologic.


ANS: 2

91)
91.Precizati care arii nu fac parte din monumentele naturii ?
1 ariile unde exista specii de plante sau animale salbatice rare sau amenintate cu dosparitia
2 ariile unde exista arbori seculari, pesteri, chei, depozite fosilifere.
3 arii care nu sunt unice sau rare continand martori de eroziune


ANS: 3

92)
92.Precizati care arii nu fac parte din rezervatiile stiintifice ?
1 ariile care cuprind elemente floristice fara interes stiintific
2 ariile care au ca scop protectia unor habitate terestre cu elemente geologice de interes stiitific.
3 arii care au ca scop canservarea unor habitate acvatice cu elemente de interes tiintific


ANS: 1

93)
93.Precizati care arii nu fac parte din Rezervatia Biosferei ?
1 arii ce cuprind lacuri si cursuri de apa cu specii acvatice fara interes stiintific.
2 terenuri ce cuprind ecosisteme acvatice modificate de om ce prezinta interes stiintific
3 zone umede cu specii floristice si faunistice unice


ANS: 1

94) Procedura instituirii ariilor protejate
94.Care regula nu face parte din procedura instituirii ariilor protejate ?
1 in cazul siturilor naturale si a rezervatiilor biosferei, se instituie prin lege prin lege
2 in cazul ariilor protejate situate in plan judetean sau local, cat si pentru ariile proprietate private-prin hotarari ale consiliile judetene sau locale
3 initiativa de instituire a regimului de protectie nu apartine Academiei Romane si autoritatilor publice


ANS: 3

95)
95.Care regula nu face parte din regimul juridic general al ariilor protejate ?
1 obligatia autoritatilor publice locale de a informa populatia despre existenta, semnificatia si regimul juridic al ariilor protejate
2 interzicerea recoltarii si comercializarii plantelor, animalelor declarate monumente ale naturii.
3 dreptul oricarei persoane de a introduce in tara plante si animale vii fara acordul organelor competente


ANS: 3

96) Functiile rezervatiei biosferei
96.Care actiune nu constituie functie complementara a rezervatiei biosferei ?
1 dezvoltarea economica si umana durabila.
2 alimentarea cu apa potabila a localiatilor din zona
3 conservarea speciilor, ecosistemelor si peisajelor


ANS: 2

97) 97.7.Care din urmatoarele zone nu sunt protejate in ecosistemul Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii ?
1 zonele care nu au in totalitate un regim de protectie
2 zonele cu regim de protetie integrala
3 habitatele speciior amenintate stabilite prin HG


ANS: 1

98)
98.Care actiune nu face parte din Regimul de administrare a rezervatiei ?
1 exista atributii de administrare
2 exista un consiliu stiintific cu rol deliberativ
3 nu se desfasoara actiuni de reconstructie ecologica


ANS: 2

99)
99.Care din actiunile precizate nu fac parte din Obiectivele protectiei asezarilor umane ?
1 urbanizarea localitatilor pentru a se deosebi de asezarile rurale
2 protectia factorilor naturali de mediu
3 reglementarea activitatilor umane desfasurate pe raza localitatii


ANS: 1

100)
100.Care regula nu constituie obligatie al persoanelor juridice se fizice privind protectia asezarilor umane ?
1 imbunatitirea microclimatului urban
2 amplasarea obiectivelor industriale fara a prejudicia salubrizarea si confortul populatiei.
3 intretinerea si infrumusetarea cladirilor si a curtilor nu sunt obligatorii


ANS: 3

101)
101.Care regula nu face parte din protectia mediului in constructii ?
1 pastrarea integritatii mediului, protejarea patrimoniului natural si construcit.
2 armonizarea dezvoltarii asezarilor umane
3 nelimitarea urbanizarii


ANS: 3

102) 102Care act nu reglementeaza activitatile umane cu impact asupra mediului ?
1 autorizatia de constructie
2 avizul, acordul, autorizatia de mediu
3 avizul obligatiilor de mediu


ANS: 1

103)
103.Care din actiunile prezentate nu fac parte din procedura de evaluare a impactului asupra mediului ?
1 intocmirea cereri in forma scrisa si descrierea proiectului de catre titular
2 eliberarea sau respingerea nemotivata a actului de reglementare
3 dezbaterea publica si luarea deciziei finale de autoritatea competenta


ANS: 2

104)
104.Care regula nu face parte din procedura realizarii studiului de impact ?
1 se realizeaza prin unitati specializate -persoane fizice sau juridice atestate
2 titularul proiectului-activitati raspunde pentru realitatea informatiilor
3 studiul de impact este controlat numai administrative nu si jurisdictional


ANS: 3

105)
105. Care din actiuni nun intra in categoria efectele studiului de impact ?
1 neefectuarea studiului cu ocazia initierii unor proiecte atrage nulitatea absoluta a acordului de mediu
2 cand studiul este obligatoriu raspunderea titularului pentru prejudicii este inlaturata
3 neefectuarea studiului in cazurile obligatorii atrage nulitatea autorizatiei de mediu


ANS: 2

106)
106.Care regula nu face parte din cerintele de calitate in constructii ?
1 nu se tine cont de siguranta in exploatare
2 sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului
3 siguranta la foc, izolare termica, hodrofuga si economie de energie


ANS: 1

107)107 Care regula nu face parte din procedura executarii constructiilor de calitate ?
1 constructiile se pot realize numai cu respectarea prevederilor din autorizatia de constructii
2 constructiile din zonele protezate nu se fac in baza unui aviz special
3 in cazuri speciale trebuie si avizul Ministerul Mediului si Gospodariri Apelor.


ANS: 2

108)
108.Care grupa de zgomote nu produc efecte asupra calitatii vietii omului ?
1 60-65 decibeli-produc vatamari considerabile
2 peste 65 decibeli-pot produce tulburari de comportament (pierderea auzului)
3 mijloacele de transport nu constituie surse de zgomot care afecteaza sanatatea omului (boli psihice)


ANS: 3

109)
109.Care din substante prezentate nu intra in categoria celor periculoase ?
1 substantele persistente cu risc mare pentru om
2 substantele explosive si iritante, toxice, radioactive
3 chimicalele care nu sunt clasificate periculoase de lege


ANS: 3

110)
110.Care din deseuri nu intra in categoria celor periculoase?
1 cele care conform legii contin cel putin trei element sau proprietati periculoase pentru om
2 deseurile toxice, infectioase
3 deseurile imflamabile si explosive, radioactive


ANS: 1

111)
111.Care din actiunile prezentate nu fac parte din obiectivele regimului juridic al substantelor si deseurilor periculoase ?
1 amplasarea si supravegherea depozitelor
2 incinerarea deseurilor periculoase cat si epurarea apelor uzatenu prezinta interes pentru administratia publica
3 colectarea, neutralizarea si reciclarea celor refolosibile, transportul deseului, importul, exportul si tranzitul acestora


ANS: 2

112)
112.Care din actiunile prezentate nu constituie obligatii ale persoanelor fizice si juridice in cazul deseurilor periculoase ?
1 tinerea evidentelor stricte ale acestora, solicitarea actelor de reglementare in cazul lor
2 informarea zilnica autoritatilor competente privind dinamica deseurilor
3 supravegherea mediului prin sisteme propri pentru identificarea si prevenirea riscurilor


ANS: 2

113)
113.Care din regulile prezentate nu constituie conditii obligatorii pentru obtinerea autorizatiei de mediu ?
1 sa dispuna de spatiul de depozitare pentru asemenea activitate
2 sa dispuna de dotarea corespunzatoare
3 nu este necesara autorizatia eliberata de ministerul economiei si comertului


ANS: 3

114)
114.Care din inscrisuri nu fac parte din documentatia pentru autorizare in cazul deseurilor periculoase?
1 cererea de autorizare, extrasul statutului societatii comerciale autentificata
2 dovada titlului asupra spatiului destinat activitatii, lista mijloacelor fixe din dotare
3 certificate de calitate este necesar umai in anumite cazuri


ANS: 3

115) 115Care din actiuni nu fac parte din obligatiile generale ale agentilor economic ?
1 sortarea pe calitati
2 organizarea evidentelor
3 informatiile privind provenienta deseurilor predate sunt secret
4 informarea autoritatilor competente privind gestionarea lor.
5 consemnarea in documentele legale de predare primire a provenientei lor


ANS: 3

116)

116.Care regula nu este inclusa in regimului de import a deseurilor periculoase ?
1 este interzis in general importul in Romania de deseuri de orice natura, in stare bruta sau prelucrata.
2 emiterea certificatelor de calitate in tara de origine in cazul marfurilor periculoase
3 importul deseurilor admise legal se face in baza licentei de import si a declaratiei de conformitate din tara de origine


ANS: 2

117)
117.Care din actiuni nu constituie obiectivele regimului juridic al materiilor explosive
1 repararea, producerea,experimentarea materialelor explosive, detinerea ,comercializarea materialelor explosive
2 existenta autorizatiei pentru producerea si efectuarea operatiunilor de import export.
3 protectia muncii si politia nu trebuie sa atorizeze producerea si prelucrarea materialului explozibil


ANS: 3

118)
118.Care din produse nu fac parte din categoria celor fitosanitare ?
1 pesticidele, erbicidele, insecticidele.
2 produsele folosite la desinsectie si deratizarea spatiilor de depozitare a produselor agricole nu prezinta interes
3 tratamentele fitosanitare pentru prevenirea bolilor si daunatorilor


ANS: 2


119.Care regula nu face parte din regimul privind ingrasamintele chimice ?
1 producerea lor se face numai prin tehnologie autorizata
2 se folosesc numai produse de uz fitosanitar omologate la cerere
3 certificatul de omologare este valabil trei ani.


ANS: 3

120)
120.Care regula nu face parte din regimul juridic al produselor fitosanitare ?
1 fabricarea si comercializarea acestora se efectueaza numai de persoane autorizate
2 ambalarea si reambalarea se face si de persoane neautorizate
3 importul acestora se face pe baza de licenta


ANS: 2

121)
121.Care regula nu face parte din procedura omologarii produselor fitosanitare?
1 omologarea se face conform unor standarde stricte
2 competenta de omologare revine unei comisii interministeriale
3 omologarea se face numai la cererea agentilor economici romani


ANS: 3

122)
122.Care actiune nu constituie scopul folosirii produselor fitosanitare?
1 incinerarea acestor produse se face numai pe baza de licenta
2 produsele fitosanitare se folosesc numai in conformitate cu instructiunile de utilizare
3 aceste produse sunt cuprinse in codexul national probat de comisia de omologare.


ANS: 1

123)
123.Care regula nu este valabila pentru importul produselor fitosanitare ?
1 aceasta activitate poate fi efectuata si de catra agenti economici neautorizati
2 importul acestor produse se realizeaza de agenti economici constituiti si autorizati conform legi.
3 importul se face pe baza de licenta


ANS: 1

124)
124.Care din actiuni nu intra in competenta de comercializare a produselor fitosanitare
1 actiunile producatorilor interni si actiunile importatorilor autorizati ce actiunile comerciantilor autorizati
2 actiunile agricultorilor pentru tratarea culturilor
3 actiunile comerciantilor autorizati constituiti si inregistrati


ANS: 2

125)
125.Care regula este valabiila in utilizarea produselor fitosanitare ?
1 tratamentele fitosanitare se fac numai de prestatori autorizati
2 acesti prestatori nu sunt inregistrati la politie
3 producatorii agricoli folosesc aceste produse in baza autorizatiei de utilizare


ANS: 2

126) 126Care regula nu este valabila pentru tratamentele fitosanitare ?
1 activitatea se face numai cu avertizare prin buletinele emise de serviciile de prognoza si avertizare.
2 prestatorii de servicii fitosanitare trebuie sa respecte reguli de depozitare si efectuarea tratamentelor
3 acesti prestatori nu raspund de calitatea si eficienta tratamentelor


ANS: 3

127) 12127Care actiune nu face parte din modalitatile de reducere a riscului de impact asupra mediului a produselor fitosanitare?
1 tratamentele a caror persistenta depaseste timpul pana la consumul produselor recoltate.
2 vanzarea catre consumatori a produselor agricole tratate fara respectarea timpului de pauza stabilit de autoritati
3 folosirea in tratamente a produselor fitosanitare permite pentru zonele de protectie sanitara si ecologica a apelor si ariilor protejate


ANS: 3

128128)128Care element nu constituie sursa de radiatie ionizanta
1 o entitate fizica naturala sau fabricata care genereaza expuneri la radiatii
2 o entitate fizica care nu elimina substante radioactive
3 o entitate naturala care elimina substante radioactive


ANS: 2

129)
129.Care act nu constituie instrument juridic de realizare a activitatilor nucleare ?
1 autorizatia si acordul de mediu sunt principalele acte de reglementare a acestei activitati.
2 autorizatia permite amplasarea, producerea, transportarea sursei de radiatii ionizante.
3 acordul de mediu permite inceperea functionarii sursei de radiatii


ANS: 3

130)
130.Care regula nu face parte din procedura autorizarii activitatilor nucleare ?
1 solicitarea autorizarii este insotita de o documentatie conform legii.
2 autorizatia se elibereaza de organele de politie.
3 in cazul instalatiilor cu risc nuclear major autorizatia se emite de govern


ANS: 2

131)
131.Care regula nu sunt face parte din procedura activitatilor nucleare
1 autorizatia permite inceperea functionari sursei de radiatii
2 autorizatia permite inceperea investitiei privind amplasarea sursei
3 autorizatia este emisa de guvernin cazul centralelor nucleare si a fabricarii cambustibilului nuclear


ANS: 2

132)
132.Care regula nu este valabila pentru autorizarea personalului ce desfasoara activitati nucleare?
1 permisul se acorda persoanelor care indeplinesc conditiile legi
2 permisul poate fi transmis fara acordul organului emitent
3 permisul poate fi suspendat sau retras in caz de nerespectarea prevederilor sau cand apar situatii noi.


ANS: 2

133)
133.Care situatie nu corespunde legii in privinta amplasarea unitatilor nucleare?
1 amplasarea se face in conditii speciale geografice, meteorologice si hidrologice
2 amplasarea nu se face in zone e agrement si odihna
3 amplasarea e posibila in zona activitatilor de productei alimentara


ANS: 3

134)
134.Care regula nu face parte din regimul de protectie sanitara al surselor de radiatie?
1 stabilirea unei zone controlate in care sunt premise domiciliile cetatenilor
2 in zona controlata sunt interzise activitatile sociale economice fara legatura cu procesul tehnologic
3 in zona controlata nu sunt permise activitati de agreement


ANS: 1

135)
135.Care actiune nu face parte din controlul activitatilor nucleare?
1 controlul este efectuat de autoritatea centrala de protectia mediului
2 controlul nu poate fi preventiv
3 controlul poate fi operativ-curent, ulterior


ANS: 2

136)
136.Care din persoane nu sunt expuse profesional activitati nucleare?
1 comercianti autorizati in colectarea deseurilor periculoase
2 persoanele care desfasoara o activitate permanenta sau in unitati nucleare
3 persoane care lucreaze cu surse de radiatii nucleare, cu instalatii nucleare


ANS: 1

137)
137.Care actiune nu reprezinta masura de protectie a personalului ?
1 protectia individuala si protectia in zona de lucru
2 norme tehnice de reducere la minimum a radiatiilor ionizante.
3 norme organizatorice care sa asigure cel putin doaza maxima admisa corespunzator.
R-3


138.Mentinerea si ameliorarea calitatii mediului presupune:
1 . stabilirea unor norme de calitate a mediului
2. asigurarea unui mediu ambiant, curat si sanatos
3. promovarea cooperarii internationale

R-3

139.In care din situatii, acordul si autorizatia de mediu nu pot fi revizuite ;
.1. daca apar elemente noi,necunoscute la data emiterii
2. in cazul reinoirii acestora cu posibilitatea refacerii studiului de inpact
3. nerespectarea programului de conformare,expirarea valabilitatii acestora,schimbarea titularului activitatii


R-3


ANS: 3