Dreptul administrativ al bunurilor

Dreptul administrativ al bunurilor

MULTIPLE CHOICE

1. Cărei ramuri de drept aparţine dreptul administrativ?
a. Dreptul administrativ este o ramură a dreptului public român.
b. Dreptul administrativ este o ramură a dreptului privat român.
c. Dreptul administrativ este o ramură a dreptului internaţional.


ANS: A

2. Ce reglementează normele juridice care formează ramura dreptului administrativ al bunurilor?
a. Aceste norme juridice reglementează numai situaţia bunurilor administraţiei publice.
b. Aceste norme juridice reglementează numai regimul juridic domenial aplicabil bunurilor administraţiei publice.
c. Aceste norme juridice reglementează numai situaţia bunurilor administraţiei publice si regimul juridic domenial aplicabil acestora.


ANS: C

3. Dreptul administrativ ca ramură a dreptului public reglementează:
a. Relaţiile sociale care se nasc, modifică sau sting în sfera dreptului financiar.
b. Relaţiile sociale care se nasc, modifică sau sting în sfera puterii politico-executive.
c. Relaţiile sociale care se nasc, modifică sau sting în sfera administraţiei publice.


ANS: C

4. Dreptului administrativ al bunurilor este subramură a :
a. Dreptului comercial.
b. Dreptului administrativ.
c. Dreptului valorilor imobiliare.


ANS: B

5. Pe baza criteriului „după modul de încorporare în domeniul public” doctrina franceză clasifica domeniul public astfel:
a. Domeniul public al statului si al judeţului.
b. Domeniul public natural si artificial.
c. Domeniul public aerian si terestru.


ANS: B

6. Pe baza criteriului „după persoana administrativă căreia îi aparţinea” doctrina franceza clasifica domeniul public astfel:
a. Domeniul public al statului,al judeţului si al comunei.
b. Domeniul public aerian, maritim si terestru.
c. Domeniul public natural si artificial.


ANS: A

7. Care au fost, în ţara noastră, primele acte cu caracter constituţional care cuprindeau reglementări referitoare la „bunurile publice”?
a. Primele acte au fost Regulamentele Organice.
b. Primul act a fost Letopiseţul Moldovei.
c. Primul act a fost Constituţia din 1866.


ANS: A

8. Ce semnificaţie avea noţiunea de „domeniul statului” uzitată de Codul civil român din 1864?
a. Aceasta se referea la domeniul public al statului.
b. Aceasta se referea la bunurile ce nu aparţin statului.
c. Aceasta se referea la domeniul bunurilor care pot fi proprietate privată.


ANS: A

9. Care Constituţii ale României au înlocuit noţiunile de „domeniu public”, „proprietate publică” şi „proprietate privată”, cu noţiunile de „proprietate socialistă de stat”, „proprietate socialistă cooperatistă” si, respectiv, „proprietate personală”?
a. Constituţiile comuniste din 1948, 1952 si 1965.
b. Constituţiile din 1866 si 1923.
c. Constituţiile din 1923 si 1938.


ANS: A

10. Care Constituţie a României consfinţeşte cele 2 forme ale proprietăţii – proprietatea publică si proprietatea privată?
a. Constituţia din 1952.
b. Constituţia din 1965.
c. Constituţia din 1991.


ANS: C

11. Ce au făcut Constituţiile din 1948, 1952 si 1965?
a. Aceste constituţii au utilizat noţiunile de domeniu public, proprietate publică si proprietate privată, dar numai pentru a desemna proprietatea socialistă.
b. Aceste constituţii au eliminat din sistemul proprietăţii, noţiunile de domeniu public, proprietate publică şi proprietate privată.
c. Aceste constituţii nu au folosit noţiunile de proprietate socialistă de stat, proprietate socialistă cooperatistă si proprietate personală.


ANS: B

12. Potrivit definiţiei legale, precizaţi din ce este alcătuit domeniul public.
a. Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute la art.136 alin.4 din Constituţia României, republicată.
b. Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute în anexa la Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.
c. Domeniul public este alcătuit din bunurile care sunt de uz sau de interes public si sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ teritoriale prin naţionalizare.


ANS: A

13. Prin ce lege este reglementată proprietatea publică, dar si regimul juridic al acesteia?
a. Prin Legea nr.33/1994.
b. Prin Legea nr.213/1998.
c. Prin O.U.G. nr.54/2006.


ANS: B

14. Bunurile care aparţin domeniului public, prin destinaţia expresă a legii sau prin natura lor sunt:
a. De uz sau de interes public.
b. Folosite de către toată lumea.
c. Supuse unui anume regim juridic administrativ.


ANS: A

15. Care este scopul patrimoniului, în cazul persoanelor fizice, aşa cum rezulta el din definiţia dată de doctrina civilă românească?
a. Satisfacerea nevoilor persoanelor fizice titulare;
b. Realizarea sarcinilor pentru care au fost înfiinţate;
c. Satisfacerea parţială a nevoilor acestora.


ANS: A

16. Care este scopul patrimoniului, in cazul persoanelor juridice, aşa cum rezultă el din definiţia dată de doctrina civilă românească ?
a. Satisfacerea nevoilor persoanelor juridice;
b. Dobândirea personalităţii juridice;
c. Realizarea sarcinilor pentru care au fost înfiinţate.


ANS: C

17. Precizaţi în proprietatea cui pot fi bunurile aparţinând domeniului public:
a. În proprietatea persoanelor juridice de drept public, în proprietatea comunei şi a municipiului.
b. Aceste bunuri pot sa fie numai în proprietatea comunei.
c. Aceste bunuri pot sa fie numai în proprietatea municipiului.


ANS: A

18. Precizaţi ce fel de persoană este Comuna:
a. Comuna este persoana juridică de drept public care are capacitate juridică deplină.
b. Comuna este persoană juridica de drept privat care nu are capacitate juridică deplină, ci numai un patrimoniu propriu.
c. Comuna este persoana juridică de drept public care are capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu.


ANS: C

19. Ce fel de patrimoniu au statul şi unităţile administrativ teritoriale?
a. Statul si unităţile administrativ teritoriale au un patrimoniu compus dintr-o masă de bunuri ce formează domeniul public şi dintr-o masă de bunuri ce formează domeniul privat, fiecare având regimuri juridice distincte, un regim juridic de drept administrativ in cazul bunurilor aparţinând domeniului public si un regim juridic de drept civil în cazul bunurilor care formează domeniul privat.
b. Statul si unităţile administrativ teritoriale au un patrimoniu ca si persoanele juridice de drept privat.
c. Statul si unităţile administrativ teritoriale au un patrimoniu ca si persoanele juridice de drept public.


ANS: A

20. Din ce este format patrimoniul unei persoane?
a. Patrimoniul unei persoane este format numai din bunurile ce aparţin persoanei respective.
b. Patrimoniul unei persoane este format din totalitatea drepturilor si obligaţiilor cu valoare economica şi a bunurilor la care se referă aceste drepturi.
c. Patrimoniul unei persoane este format exclusiv din drepturile şi obligaţiile cu valoare economică.


ANS: B

21. Ce fel de drepturi sunt drepturile patrimoniale?
a. Drepturile patrimoniale sunt drepturile care au un conţinut economic.
b. Drepturile patrimoniale sunt drepturi personale nepatrimoniale.
c. Drepturile patrimoniale sunt drepturile care nu au un conţinut economic, adică sunt neevaluabile in bani.


ANS: A

22. Cum se clasifica drepturile patrimoniale?
a. Drepturile patrimoniale se clasifică în drepturi patrimoniale şi drepturi nepatrimoniale.
b. Drepturile patrimoniale se clasifică în drepturi cu caracter personal şi drepturi cu caracter impersonal.
c. Drepturile patrimoniale se clasifică în drepturi reale şi drepturi de creanţă.


ANS: C

23. Precizaţi ce este dreptul real.
a. Dreptul real este dreptul personal nepatrimonial în virtutea căruia titularul său poate să exercite atributele asupra unui lucru determinat sau nedeterminat, în mod direct, fără a mai fi necesară intervenţia unei alte persoane;
b. Dreptul real este dreptul subiectiv în virtutea căruia titularul său poate să-şi exercite atributele asupra unui lucru determinat, în mod direct si nemijlocit, fără a mai fi necesară intervenţia unei alte persoane;
c. Dreptul real este dreptul de creanţă în virtutea căruia titularul său poate să exercite posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor pe care le deţine în proprietate.


ANS: B

24. Ce se întelege prin regim domenial?
a. Se înţelege totalitatea bunurilor aparţinând persoanelor juridice de drept public.
b. Se înţelege totalitatea normelor juridice speciale aplicabile bunurilor aparţinând persoanelor juridice de drept public si relaţiilor sociale născute în legătura cu utilizarea acestor bunuri care formează domeniul statului, judeţului, municipiului, oraşului sau comunei.
c. Se înţelege totalitatea bunurilor aparţinând statului, judeţului, municipiului, oraşului si comunei şi totalitatea normelor juridice speciale aplicabile relaţiilor sociale născute în legătură cu utilizarea acestor bunuri.


ANS: B

25. Ce fel de drepturi sunt drepturile domeniale?
a. Acestea sunt drepturi personale nepatrimoniale.
b. Acestea sunt drepturi reglementate de normele de drept privat.
c. Acestea sunt drepturi supuse unui regim mixt, dominat de normele de drept public.


ANS: C

26. Cine sunt titularii domeniului public?
a. Titularii domeniului public sunt numai statul si unităţile administrativ teritoriale.
b. Titularii domeniului public sunt statul, unităţile administrativ teritoriale, oraşul, judeţul, comuna.
c. Titularii domeniului public sunt numai oraşul si judeţul.


ANS: B

27. Precizaţi ce conţine dreptul de proprietate publică.
a. Dreptul de proprietate publica conţine aceleaşi atribute ca si dreptul de proprietate privată, cu excepţia dreptului de dispoziţie, întrucât bunurile proprietate publică sunt inalienabile.
b. Cuprinde trei prerogative: posesia, folosinţa şi dispoziţia.
c. Cuprinde trei atribute: jus possidendi, jus utendi şi jus fruendi.


ANS: B

28. Precizaţi care sunt trăsăturile comune ale dreptului de proprietate publică în raport de cele ale dreptului de proprietate privată?
a. Acesta este un drept personal nepatrimonial.
b. Acesta este un drept real absolut, exclusiv si perpetuu.
c. Acesta este un drept de creanţă asupra bunului aflat in proprietatea titularului sau.


ANS: B

29. Ce fel de sancţiune se aplică actelor juridice de drept privat prin care sunt înstrăinate bunuri aparţinând domeniului public?
a. Se aplică sancţiunea nulităţii absolute.
b. Se aplică sancţiunea nulităţii relative.
c. Nu se aplică nici un fel de sancţiune, ele sunt valabile cu condiţia confirmării operaţiunii prin act al autorităţii competente.


ANS: A

30. Prin ce fel de act se poate face trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale?
a. Acest lucru se poate face numai prin hotărâre a consiliului local.
b. Acest lucru se poate face prin hotărâre a Guvernului.
c. Acest lucru se poate face prin hotărâre a Consiliului Judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local.


ANS: B

31. Prin ce modalitate poate fi dobândit dreptul de proprietate publică?
a. Prin naţionalizare.
b. Pe cale naturala.
c. Prin concesiune publica, potrivit legii.


ANS: B

32. Cum poate fi dobândit dreptul de proprietate publică?
a. Prin naţionalizare, adică prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale in domeniul public al acestora, pentru cauza de utilitate publică.
b. Dreptul de proprietate publică poate fi dobândit prin acte de donaţie sau legate acceptate de Parlament.
c. Dreptul de proprietate publică poate fi dobândit prin expropriere pentru cauza de utilitate publică.


ANS: C

33. Care este actul normativ cadru de reglementare a instituţiei exproprierii pentru cauza de utilitate publica?
a. Legea nr.18/1991.
b. Legea nr.213/1998.
c. Legea nr.33/1994.


ANS: C

34. Ce reprezintă exproprierea pentru cauza de utilitate publică?
a. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica reprezintă o operaţiune juridică de naţionalizare având ca obiect trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului in domeniul public al acestuia.
b. Exproprierea pentru cauza de utilitate publică reprezintă o operaţiune juridică de drept public având ca principal efect constituirea domeniului public prin dobândirea dreptului de proprietate publică asupra unor bunuri proprietate privată, pe baza unei juste şi prealabile despăgubiri, în scopul satisfacerii interesului general prin executarea unor lucrări de utilitate publică.
c. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica reprezintă o operaţiune juridică de drept privat prin care titularii dreptului de proprietate privata donează bunurile ce le aparţin în vederea satisfacerii interesului general.


ANS: B

35. Ce fel de bunuri pot face obiect al exproprierii pentru cauza de utilitate publică?
a. Bunurile imobile.
b. Bunurile mobile.
c. Bunurile imobile şi bunurile mobile.


ANS: A

36. Care este condiţia principală a declanşării procedurii exproprierii pentru cauza de utilitate publica?
a. Condiţia principală este justa despăgubire.
b. Condiţia principala este acordul persoanei vizate de această măsură.
c. Condiţia principală este declararea utilităţii publice.


ANS: C

37. Cum se poate realiza exproprierea pentru cauză de utilitate publică?
a. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica se poate realiza în lipsa declarării utilităţii publice, daca ordinea publica şi siguranţa naţională o cer.
b. Exproprierea pentru cauza de utilitate publică se poate realiza numai după o dreaptă si prealabilă despăgubire.
c. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica se poate realiza numai în privinţa bunurilor mobile.


ANS: B

38. Câte etape cuprinde faza administrativă a procedurii exproprierii?
a. Doua etape: etapa declarării utilităţii publice şi etapa măsurilor premergătoare exproprierii.
b. Trei etape: etapa declarării utilităţii publice, etapa măsurilor premergătoare exproprierii şi etapa judiciară.
c. Patru etape: etapa declarării utilităţii publice, etapa măsurilor premergătoare exproprierii, etapa judiciară şi etapa plăţii efective a despăgubirii şi preluării imobilului expropriat.


ANS: A

39. De către cine se iniţiază procedura de declarare a utilităţii în vederea exproprierii pentru cauza de utilitate publică?
a. Aceasta procedura se iniţiază de către expropriator.
b. Aceasta procedura se iniţiază de către expropriat.
c. Aceasta procedura se iniţiază prin acordul de voinţa al expropriatorului şi expropriatului.


ANS: A

40. De către cine se face, potrivit legii, rechiziţionarea bunurilor?
a. Rechiziţionarea bunurilor se face de către Guvern, în toate situaţiile.
b. Rechiziţionarea bunurilor se face de către centrele militare, în caz de mobilizare sau de război.
c. Rechiziţionarea bunurilor se face de către Ministrul Internelor împreună cu prefecţii, pentru prevenirea, localizarea şi înlăturarea urmărilor unor dezastre.


ANS: B

41. Cu respectarea cărui principiu se face atribuirea contractelor de achiziţie publică?
a. Se face cu respectarea principiului nediscriminării.
b. Se face cu respectarea principiului disponibilităţii.
c. Se face cu respectarea principiului preţului corect.


ANS: A

42. Ce impune principiul transparenţei, în materia achiziţiilor publice?
a. In materia achiziţiilor publice principiul transparenţei impune ca orice participant la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică să participe la procedura de declarare a câştigătorului licitaţiei pentru a se convinge ca a fost respectat principiul tratamentului egal.
b. În materia achiziţiilor publice principiul transparenţei impune publicarea tuturor informaţiilor relevante care sa poată permite oricărui potenţial participant la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică sa fie informat pe deplin atunci când decide în legătura cu participarea sau neparticiparea sa la procedura respectiva.
c. În materia achiziţiilor publice principiul transparente impune atât informaţiile relevante cat si ofertele depuse de participanţi să fie publicate pe pagina de internet a autorităţii contractante.


ANS: B

43. Ce fel de contract este contractul de achiziţie publică?
a. Contractul de achiziţie publica este un contract sinalagmatic.
b. Contractul de achiziţie publica este un contract unilateral.
c. Contractul de achiziţie publica este un contract cu titlu gratuit.


ANS: A

44. Ce fel de contract este contractul de achiziţie publică?
a. Contractul de achiziţie publică este un contract de drept privat.
b. Contractul de achiziţie publică este un contract administrativ.
c. Contractul de achiziţie publică este un contract cu titlu gratuit.


ANS: B

45. Care este procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică?
a. procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică este licitaţia inchisă.
b. procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică este licitaţia deschisă.
c. procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică este negocierea cu o singură sursa.


ANS: B

46. Ce este negocierea, ca procedură de atribuire a contractului de achiziţie publică?
a. Negocierea este procedura in cadrul căreia autoritatea contractanta negociază clauzele contractuale cu candidaţii selectaţi in urma licitaţiei închise.
b. Negocierea este procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidaţii selectaţi si negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi dintre aceştia.
c. Negocierea este procedura prin care autoritatea contractanta negociază cu oricare dintre operatorii economici interesaţi.


ANS: B

47. In cadrul procedurii de atribuire a contractului de achizitie publică ce reprezintă oferta?
a. Oferta reprezintă anunţul privind intenţia autoritaţii contractante de a încheia un contract de achiziţie publică.
b. Oferta reprezintă actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic intr-un contract de achiziţie publică, incluzând propunerea financiara si propunerea tehnica.
c. Oferta reprezintă anunţul prin care operatorul economic îşi manifestă intenţia de a oferi autorităţii publice anumite produse si servicii.


ANS: B

48. Ce fel de drept este dreptul de administrare asupra bunurilor proprietate publică?
a. Este un drept real.
b. Este un drept de creanta.
c. Este un drept real care nu are o durata maxima de existenta.


ANS: C

49. Constituie obiect al contractului de concesiune, in reglementarea O.U.G. nr.54/2006?
a. Bunurile proprietate publică.
b. Lucrările publice.
c. Serviciile publice.


ANS: A

50. Care este principiul de baza al atribuirii contractului de concesiune?
a. Principiul ce sta la baza atribuirii contractului de concesiune este principiul disponibilităţii.
b. Principiul ce sta la baza atribuirii contractului de concesiune este principiul inalienabilităţii bunurilor proprietate publică.
c. Principiul ce sta la baza atribuirii contractului de concesiune este principiul transparentei.


ANS: C

51. Ce fel de persoana este statul, potrivit art.25 din Decretul nr.31/1954?
a. Statul este persoana juridică.
b. Statul este persoana juridică specială.
c. Statul este persoana juridică drept privat.


ANS: A

52. Ce fel de persoane sunt unităţile administrativ teritoriale, potrivit art.19 din Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale?
a. Unităţile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu.
b. Unităţile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept privat.
c. Unităţile administrativ teritoriale sunt persoane fizice de drept public si privat.


ANS: A

53. Precizaţi cum sunt drepturile si obligaţiile care alcătuiesc patrimoniul aparţinând unei persoane fizice.
a. Sunt independente unele faţă de altele.
b. Nu au conţinut economic.
c. Sunt legate între ele, formând un tot unitar.


ANS: C

54. Precizaţi câte patrimonii poate să aibă o persoană fizică sau juridică.
a. Orice persoana fizica sau juridica are doua sau mai multe patrimonii.
b. Orice persoana fizica sau juridica are un singur patrimoniu.
c. Orice persoana fizica sau juridica are o universalitate de patrimonii.


ANS: B

55. Este divizibil patrimoniul unei persoane fizice sau juridice?
a. Patrimoniul fiecărei persoane este divizibil in mai multe mase de bunuri.
b. Patrimoniul fiecărei persoane nu este divizibil in mai multe mase de bunuri.
c. Patrimoniul fiecărei persoane este divizibil în mai multe mase de bunuri, dar numai cu respectarea anumitor condiţii prevăzute de lege.


ANS: A

56. Ce fel de drepturi sunt drepturile patrimoniale?
a. Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi subiective care au un conţinut economic, fiind evaluabile in bani.
b. Drepturile patrimoniale sunt drepturi personale.
c. Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi subiective care au un conţinut ce nu poate fi evaluat in bani.


ANS: A

57. Din câte componente este format patrimoniul public?
a. Patrimoniul public este format din doua componente: una activă şi una pasivă.
b. Patrimoniul public este format din trei componente: una activă si două pasive.
c. Patrimoniul public este format din patru componente: două active si două pasive.


ANS: A

58. Care dintre componentele patrimoniului public are legătură cu noţiunea de domeniu?
a. Noţiunea de domeniu are legătură cu pasivul patrimonial.
b. Noţiunea de domeniu are legătură cu activul patrimonial.
c. Noţiunea de domeniu are legătură atât cu activul, cat si cu pasivul patrimonial.


ANS: B

59. Ce fel de drepturi sunt permisiunile domeniale?
a. Permisiunile domeniale sunt drepturi de creanţa.
b. Permisiunile domeniale sunt drepturi reale.
c. Permisiunile domeniale sunt drepturi reale principale.


ANS: A

60. Ce fel de drepturi sunt locaţiunile domeniale?
a. Locaţiunile domeniale sunt drepturi reale principale.
b. Locaţiunile domeniale sunt drepturi de creanţă.
c. Locaţiunile domeniale sunt drepturi reale constituite pe baza dreptului de proprietate publica.


ANS: B

61. Conţin dispoziţii referitoare la bunurile care aparţin domeniului public:
a. Codul Civil si Legea nr.18/1991, republicata, legea fondului funciar.
b. Codul de Procedura Civila si Legea nr.213/1998.
c. O.U.G. nr.54/2006 si H.G. nr.168/2007.


ANS: A

62. Ce se întelege prin clasare domenială?
a. Clasarea domeniala este o operaţiune legală sau administrativă.
b. Clasarea domeniala este o modalitate juridica folosita în dreptul administrativ.
c. Clasarea domeniala este o situaţie juridica sau un fapt administrativ.


ANS: A

63. Ce se întampla în situatia în care are loc declararea unui bun ca aparţinând domeniului public?
a. Declararea unui bun ca aparţinând domeniului public nu scuteşte pe titularul domeniului respectiv sa facă dovada ca bunul a intrat in proprietatea sa in mod legal.
b. Declararea unui bun ca apartinând domeniului public scuteşte pe titularul domeniului respectiv sa facă dovada că bunul a intrat în proprietatea sa in mod legal.
c. Declararea unui bun ca aparţinând domeniului public nu condiţionează sa se facă dovada ca bunul a intrat in proprietatea titularului domeniului in mod legal.


ANS: A

64. Ce cuprinde domeniul public maritim?
a. Cuprinde şoselele şi căile ferate.
b. Cuprinde uliţele, drumurile, şoselele si pădurile.
c. Cuprinde marea teritoriala, ţarmurile mării si porturile maritime.


ANS: C

65. Ce cuprinde domeniul public aerian?
a. Cuprinde spaţiul atmosferic mărginit între graniţele statului.
b. Cuprinde uliţe, drumuri, şosele, păduri.
c. Cuprinde ţărmurile mării şi porturile maritime.


ANS: A

66. Ce cuprinde domeniul public terestru?
a. Cuprinde litoralul mării si lacurile sărate care au făcut parte din mare.
b. Cuprinde spaţiul atmosferic mărginit intre graniţele statului.
c. Cuprinde şosele, drumuri, uliţe.


ANS: C

67. Ce cuprinde domeniul sacru?
a. Cuprinde obiectele afectate cultului.
b. Cuprinde cursurile de apa navigabile si flotabile.
c. Cuprinde spaţiul de aer de deasupra teritoriului statului.


ANS: A

68. Din ce categorie a bunurilor domeniului public fac parte strazile?
a. A bunurilor destinate uzului direct.
b. A bunurilor destinate uzului direct si colectiv.
c. A bunurilor domeniului public nominalizate de legi.


ANS: B

69. Precizaţi ce fel de drept este dreptul de proprietate.
a. Dreptul de proprietate este un drept real.
b. Dreptul de proprietate este un drept de creanţă.
c. Dreptul de proprietate este un drept personal.


ANS: A

70. Precizaţi ce fel de drept este dreptul de proprietate privată.
a. Dreptul de proprietate privata este un drept real principal.
b. Dreptul de proprietate privata este un drept personal.
c. Dreptul de proprietate privata este un drept de creanta.


ANS: A

71. Dreptul de proprietate privată reprezintă:
a. Dreptul de proprietate privata este o forma a dreptului de creanta.
b. Dreptul de proprietate privata este o forma a dreptului de proprietate.
c. Dreptul de proprietate privata este o forma a dreptului personal nepatrimonial.


ANS: B

72. Precizaţi în funcţie de ce criterii a definit Codul civil, dreptul de proprietate
a. In funcţie de atributele juridice care formează conţinutul acestui drept.
b. In funcţie de anumite modalităţi juridice prin care se dobândeşte acest drept.
c. In funcţie de caracteristicile esenţiale ale acestui drept.


ANS: A

73. Arătaţi dacă dreptul de proprietate publica reprezintă o limitare a dreptului de proprietate privată.
a. Dreptul de proprietate publica reprezintă o limitare a dreptului de proprietate privată.
b. Dreptul de proprietate publică nu reprezintă o limitare a dreptului de proprietate publică.
c. Dreptul de proprietate publica reprezintă o limitare a dreptului de proprietate în general.


ANS: A

74. Care sunt atributele dreptului de proprietate?
a. Atributele dreptului de proprietate sunt:posesia si folosinţa.
b. Atributele dreptului de proprietate sunt: folosinţa si dispoziţia.
c. Atributele dreptului de proprietate sunt: posesia, folosinţa si dispoziţia.


ANS: C

75. Ce se intelege prin caracterul absolut al dreptului de proprietate?
a. Însuşirea de a fi opozabil tuturor.
b. Însuşirea de a fi deplin, in sensul ca titularul sau are toate cele 3 atribute: posesia, folosinţa si dispoziţia.
c. Însuşirea de a dura in mod nelimitat.


ANS: A

76. Ce se întelege prin caracterul exclusiv al dreptului de proprietate?
a. Însuşirea de a dura in mod nelimitat.
b. Însuşirea de a fi opozabil tuturor.
c. Însuşirea de a fi deplin, în sensul ca titularul sau are toate cele 3 atribute: posesia, folosinţa si dispoziţia.


ANS: C

77. Ce se intelege prin caracterul perpetuu al dreptului de proprietate?
a. Însuşirea de a dura in mod nelimitat.
b. Însuşirea de a fi opozabil tuturor.
c. Însuşirea de a fi deplin, in sensul ca titularul sau are toate cele 3 atribute: posesia, folosinţa si dispoziţia.


ANS: A

78. Precizaţi cum este format domeniul public natural.
a. Domeniul public natural este domeniul public format printr-un fapt natural, constatat ca atare de organele executiv-administrative.
b. Domeniul public natural este domeniul public format din bunurile care au fost realizate in urma unor activităţi omeneşti.
c. Domeniul public natural este domeniul public format în urma achiziţionării unor bunuri.


ANS: A

79. Precizaţi cum este format domeniul public artificial.
a. Domeniul public artificial este domeniul public format din bunurile care au fost realizate în urma unor activităţi omeneşti.
b. Domeniul public artificial este domeniul public format printr-un fapt natural, constatat ca atare de organele executiv-administrative.
c. Domeniul public artificial este domeniul public format în urma achiziţionării unor bunuri.


ANS: A

80. Ce se întâmplă cu dreptul de proprietate publică în situaţia în care bunul a pierit?
a. Dreptul de proprietate încetează.
b. Dreptul de proprietate se suspenda de drept.
c. Dreptul de proprietate suporta unele modificări importante.


ANS: A

81. Care este instanţa competentă unde poate fi atacată hotărârea adoptată pentru trecerea unui bun din domeniul public al statului sau unitătilor administrativ-teritoiriale în domeniul privat?
a. La instanţa de drept comun din raza teritoriala unde se afla bunul.
b. La instanţa de drept civil si administrativ din raza teritoriala unde se afla bunul respectiv.
c. La instanţa de contencios administrativ si fiscal în a cărui raza teritorială se află bunul.


ANS: C

82. Care este natura juridică a exproprierii?
a. Exproprierea reprezintă o operaţiune juridică de drept public.
b. Exproprierea reprezintă un instrument juridic prin care se reconstituie dreptul de proprietate publică.
c. Exproprierea reprezintă o modalitate de reconstituire a dreptului de proprietate publica.


ANS: A

83. Care este efectul principal al exproprierii?
a. Efectul principal al exproprierii îl reprezintă constituirea domeniului public prin dobândirea dreptului de proprietate publică asupra unor bunuri proprietate privată.
b. Exproprierea nu produce nici un fel de efect.
c. Efectul exproprierii poate fi diferit, în funcţie de natura bunului care poate face obiectul ei.


ANS: A

84. Ce fel de bunuri pot face obiectul exproprierii?
a. Pot face obiectul exproprierii numai bunurile mobile.
b. Pot face obiectul exproprierii numai bunurile imobile.
c. Pot face obiectul exproprierii atât bunurile mobile, cat si cele imobile.


ANS: B

85. Ce fel de regim juridic se aplica exproprierii?
a. Un regim juridic mixt, predominant de drept public.
b. Un regim juridic numai de drept public.
c. Un regim juridic numai de drept privat.


ANS: A

86. Ce obligaţie impune expropriatorului, principiul conform căruia exproprierea se poate realiza numai după o dreaptă şi prealabilă despăgubire?
a. Obligaţia de a-l compensa pe proprietarul imobilului, cât şi pe ceilalţi titulari de drepturi reale asupra bunului expropriat.
b. Obligaţia de a-l compensa numai pe proprietarul imobilului, fără a fi obligat sa-i compenseze si pe ceilalţi titulari de drepturi reale asupra bunului expropriat.
c. Obligaţia de a-i compensa numai pe titularii de drepturi reale, nu si pe proprietarul imobilului, prin plata unei despăgubiri drepte.


ANS: A

87. Cum se poate declara utilitatea publica, în situaţii excepţionale?
a. Prin lege.
b. Prin hotărâre a consiliului judeţean.
c. Prin hotărâre a consiliului local.


ANS: A

88. Precizaţi care sunt fazele procedurii exproprierii.
a. Faza administrativa si faza judiciara.
b. Faza comuna si faza administrativa.
c. Faza judiciara si faza comuna.


ANS: A

89. Din ce etapa a procedurii exproprierii face parte initierea declararii utilitatii publice?
a. Aceasta face parte din etapa măsurilor premergătoare exproprierii.
b. Aceasta face parte din etapa declarării propriu-zise a utilităţii publice.
c. Aceasta face parte din etapa declarării utilităţii publice.


ANS: C

90. Comisiile care efectuează cercetarea prealabilă a declarării utilităţii publice sunt numite:
a. Comisiile sunt numite de Parlamentul ţării.
b. Comisiile sunt numite de Guvern.
c. Comisiile sunt numite Preşedintele ţării.


ANS: B

91. De către cine se declară utilitatea publică pentru lucrările de interes naţional:
a. De către Guvern.
b. De către Preşedintele ţării.
c. De către Parlamentul ţării.


ANS: A

92. În ce fază a procedurii exproprierii se încadrează etapa masurilor premergătoare acesteia?
a. În faza administrativa a procedurii exproprierii.
b. În faza judiciară a procedurii exproprierii.
c. În faza administrativă şi judiciară a procedurii exproprierii.


ANS: A

93. Care este termenul prevăzut de lege în care proprietarii si titularii altor drepturi reale asupra imobilelor expropriate pot face întâmpinare cu privire la propunerile de expropriere?
a. Termenul este de 30 zile de la primirea notificării.
b. Termenul este de 45 zile de la primirea notificării.
c. Termenul este de 25 zile de la primirea notificării.


ANS: B

94. Precizaţi din ce se compune despăgubirea, în cazul exproprierii.
a. Despăgubirea se compune numai din valoarea reala a imobilului.
b. Despăgubirea se compune numai din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptaţite.
c. Despăgubirea se compune din valoarea reala a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite.


ANS: C

95. In condiţiile cărei legi, actul administrativ de retrocedare va putea fi contestat de către cei interesaţi?
a. In condiţiile legii nr.33/1994.
b. In condiţiile legii nr.554/2004.
c. In condiţiile legii nr.18/1991, republicata.


ANS: B

96. Care este natura juridică a rechiziţiei?
a. Un instrument juridic cu caracter excepţional.
b. O măsură cu caracter excepţional.
c. O metoda juridică cu caracter excepţional.


ANS: B

97. Care este natura juridică a raportului de rechiziţie?
a. Este un raport juridic de drept civil.
b. Este un raport juridic de drept administrativ.
c. Este un raport juridic de drept fiscal.


ANS: B

98. Cine sunt subiectele active ale raportului juridic de rechizitie?
a. Subiectele active ale acestui raport sunt forţele destinate apărării naţionale sau autorităţile publice.
b. Subiectele active ale acestui raport sunt agenţii economici.
c. Subiectele active ale acestui raport sunt persoanele juridice si persoanele fizice care sunt proprietarii sau deţinătorii legali ai bunurilor ce fac obiectul rechiziţiei.


ANS: A

99. Cine sunt subiectele pasive ale raportului juridic de rechiziţie?
a. Subiectele pasive ale acestui raport sunt forţele destinate apărării naţionale sau autorităţile publice.
b. Subiectele pasive ale acestui raport sunt instituţiile publice.
c. Subiectele pasive ale acestui raport sunt persoanele juridice si persoanele fizice care nu sunt proprietarii sau deţinătorii legali ai bunurilor ce fac obiectul rechiziţiei.


ANS: B

100. Care sunt bunurile ce pot fi rechiziţionate, Legii nr.132/1997?
a. Pot fi rechiziţionate obiectele de uz personal si de gospodărie casnică.
b. Pot fi rechiziţionate părtile din imobilele strict necesare ocupanţilor.
c. Pot fi rechiziţionate mijloacele de transport cu tracţiune animală, auto, feroviare, aeriene si navale.


ANS: C

101. Care bunuri nu pot fi rechizitionate, potrivit dispozitiilor din Legea nr.132/1997?
a. Nu pot fi rechiziţionate bunurile din patrimoniul cultural-naţional sau internaţional.
b. Nu pot fi rechiziţionate alimentele si materialele pentru preparat, servit, distribuit si transportat hrana.
c. Nu pot fi rechiziţionate sursele de alimentare energetice.


ANS: A

102. Care este actul ce se încheie la predarea bunurilor rechiziţionate?
a. Acest act se numeşte hotărâre.
b. Acest act se numeşte proces-verbal.
c. Acest act se numeşte dispoziţie.


ANS: B

103. In subordinea cui se afla Comisia Centrală de Rechiziţii, ca organ de pregătire şi executare a rechiziţiilor?
a. Este comisie aflată in subordinea Guvernului.
b. Este comisie aflata in subordinea Consiliului Suprem de Apărare a Tarii.
c. Este comisie aflată in subordinea Preşedintelui României, în calitatea sa de Preşedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Ţării.


ANS: A

104. Sunt acte prin care se dispune rechiziţionarea?
a. Decretele emise de Preşedintele ţării.
b. Ordinele miniştrilor.
c. Decizii ale primarilor.


ANS: A

105. In ce situaţii se dispune rechiziţionarea de bunuri?
a. Rechiziţionarea de bunuri se dispune numai la instituirea stării de asediu sau de urgenţă.
b. Rechiziţionarea de bunuri se dispune numai la declararea mobilizării parţiale sau totale, precum si a stării de război.
c. Rechiziţionarea de bunuri se dispune atât la instituirea stării de asediu sau de urgenta, cât si la declararea mobilizării parţiale sau totale, precum şi a stării de război.


ANS: C

106. Precizaţi dacă vehiculele cu tracţiune animală sau mecanică aparţinând invalizilor, văduvelor de război si orfanilor minori pot fi supuse rechiziţionării.
a. Aceste bunuri pot să fie supuse rechiziţionării numai în anumite condiţii, expres prevăzute de lege.
b. Aceste bunuri nu pot sa fie supuse rechiziţionării.
c. Aceste bunuri pot sa fie supuse rechiziţionării.


ANS: B

107. Precizaţi dacă bunurile care aparţin bisericilor pot fi supuse rechiziţionării.
a. Aceste bunuri pot sa fie supuse rechiziţionării.
b. Aceste bunuri nu pot sa fie supuse rechiziţionării.
c. Aceste bunuri pot sa fie supuse rechiziţionării numai în anumite condiţii, expres prevăzute de lege.


ANS: B

108. Precizaţi modalităţile prin care autorităţile si instituţiile publice dobândesc bunuri aflate în circuitul civil.
a. Prin achiziţii publice.
b. Prin contract de vânzare-cumpărare autentificat în faţa unui notar.
c. Prin orice înscris care să reflecte consimţământul părţilor aflate în respectivul raport juridic.


ANS: A

109. Ce a urmărit legiuitorul prin reglementarea O.U.G. nr.34/2006, având in vedere exigentele organismelor europene şi minusurile constatate pe plan intern in domeniul achiziţiilor publice?
a. Legiuitorul a urmărit să încurajeze concurenţa între operatorii economici.
b. Legiuitorul a urmărit tratarea în mod diferenţiat, în funcţie de particularităţile obiectului contractului.
c. Legiuitorul a urmărit delegarea atribuţiilor privitoare la încheierea contractelor, respectiv răspunderea pentru deciziile luate.


ANS: A

110. Precizaţi instrumentele juridice folosite pentru constituirea si sporirea domeniului public prin achiziţionarea de bunuri.
a. Contractele de concesiune de servicii.
b. Contractele de concesiune de lucrări publice.
c. Contractele de furnizare de bunuri.


ANS: C

111. Arătaţi care din următoarele categorii de contracte sunt contracte de achiziţie publică potrivit reglementarilor O.U.G. nr.34/2006.
a. Contracte de lucrări, contracte de furnizare, contracte de servicii.
b. Contracte de vânzare-cumpărare de bunuri imobile, respectând condiţiile de validitate.
c. Contractele de leasing sau de închiriere cu sau fără opţiune de cumpărare.


ANS: A

112. Precizaţi cum sunt procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică, având în vedere dispoziţiile art.18 O.U.G. nr.34/2006, înţelegând prin acestea etapele ce trebuie parcurse de către autoritatea contractantă şi de către ofertanţi.
a. Procedurile sunt relative, in sensul ca pot fi aduse modificari de catre partile contractului, in funcţie de obiectul acestuia.
b. Procedurile sunt limitative si imperative, încălcarea lor putând atrage vicierea întregii proceduri cu consecinţa angajării răspunderii autorităţii contractante.
c. Procedurile nu trebuie parcurse în aceeaşi măsură de către ambele parţi contractante, deoarece acestea au calităţi contractuale diferite, respectiv de autoritate contractanta si de operator economic.


ANS: B

113. Precizaţi pragurile valorice estimate pentru care Autoritatea Natională pentru Reglementarea si Monitorizarea Achiziţiilor Publice verifică fiecare anunţ transmis de către autoritatea contractantă pentru publicare şi SEAP (Sistem electronic pentru Achizitii Publice), în măsura in care anunţul respectiv este in legătură cu aplicarea procedurii de atribuire a unui contract.
a. Valoare cel puţin egală cu valoarea de 100.000 euro.
b. Valoare mai mare decât pragurile valorice de 75.000 euro.
c. Valoare mai mare decât pragurile valorice de 100.000 euro.


ANS: B

114. Arătaţi termenul indicat de la data primirii anunţului in SEAP (Sistem electronic pentru achiziţii publice), în care ANRMAP (Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice) are obligaţia sa emită către SEAP acceptul sau refuzul de publicitate pentru anunţul respectiv, aceste decizii fiind luate după o prealabilă verificare.
a. In 7 zile de la data înregistrării solicitării de publicitate.
b. In 2 zile lucrătoare de la data primirii anunţului in S.E.A.P.(Sistemul electronic de achiziţii publice).
c. Imediat, după o analiza minuţioasă a modului de îndeplinire a condiţiilor.


ANS: B

115. Precizaţi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele fizice sau juridice care participa direct in procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor.
a. Persoanele fizice/juridice care participa direct in procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor nu au dreptul de a fi candidat, ofertant, ofertant asociat sau subcontractant.
b. Persoanele fizice/juridice care participa direct in procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor pot avea calitatea de asociat in cadrul persoanei juridice participanta la ea.
c. Au dreptul sa participe persoane despre care se constata ca pot avea un interes de natura sa le afecteze impartialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor.


ANS: A

116. Precizati care sunt procedurile de atribuire ale contractului de achizitie publica.
a. Este numai procedura licitaţiei deschise.
b. Este numai procedura licitaţiei restranse.
c. Aceste proceduri sunt: licitaţia deschisa, licitaţia restrânsă, dialogul competitiv si negocierea.


ANS: C

117. Aratati modalitatea prin care se initiaza licitatia deschisa.
a. Licitaţia deschisă se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care autoritatea contractanta solicita operatorilor interesaţi să depună oferte în termenele prevăzute de lege.
b. Licitaţia deschisă se iniţiază prin transmiterea unei invitaţii scrise transmise potentialilor operator.
c. Licitaţia deschisă se iniţiaza prin transmiterea unei documentaţii care sa fie completata de către eventualii operatori.


ANS: A

118. Precizati in ce consta licitatia restransă
a. Licitaţia restrânsă constituie procedura la care orice operator economic are dreptul sa-si depună candidatura, urmând ca ofertele sa fie depuse numai de către candidatii selectati.
b. Licitaţia restrânsă consta in faptul ca operatorii economici îşi depun candidaturile la data indicată în anunţ.
c. Licitaţia restrânsă consta in faptul ca operatorii economici isi depun candidaturile, indiferent de criteriile de atribuire.


ANS: A

119. Indicaţi termenul pe care orice candidat selectat are dreptul de a solicita clarificări privind documentaţia de atribuire, iar autoritatea contractanta are obligaţia de a răspunde, in mod clar, complet şi făra ambiguităţi.
a. Termenul este de o săptămână cu răspunsurile corespunzatoare pentru fiecare solicitare in parte.
b. Termenul este cel ce nu trebuie sa depăşească de regula, 3 zile lucrătoare de la primirea solicitării.
c. Este termenul ce nu trebuie sa depăşească data limita stabilită pentru deschiderea ofertelor.


ANS: B

120. Arătaţi ce condiţii trebuie îndeplinite de procedura de atribuire a dialogului competitiv care poate fi aplicată de autoritatea contractanta.
a. Este o singura condiţie şi anume: contractul nu este considerat ca fiind de o complexitate deosebită.
b. Este o singura condiţie si anume: aplicarea procedurii de licitaţie deschisă sau restransă ar permite atribuirea contractului de achiziţie publică în cauză.
c. Sunt două condiţii si anume: contractul in cauza este considerat a fi de complexitate deosebita si aplicarea procedurii de licitaţie deschisa sau restrânsă nu ar permite atribuirea contractului de achiziţie publică în cauza.


ANS: C

121. Precizati modalitatile negocierii in cazul contractului de achiziţie de furnizare de produse (de bunuri).
a. Modalitatile sunt: cererea de oferte, negociere cu publicarea prealabila a unui anunţ
de participare, negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare.
b. Aceasta negociere se poate face numai printr-o modalitate si anume: prin cererea de oferte.
c. Aceasta negociere se poate face numai printr-o modalitate si anume: prin publicarea prealabila a unui anunt de participare.


ANS: A

122. Arataţi ce semnificaţie are oferta definita de art.3 lit.a) din O.U.G. nr.34/2006 si care reprezinta actul juridic prin care operatorul economic isi manifestă dorinta.
a. Acest lucru înseamnă ca operatorul economic sa specifice condiţiile tehnice pe care le poate îndeplini in funcţie de obiectul contractului.
b. Acest lucru înseamnă ca operatorul economic sa-si manifeste voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic intr-un contract de achiziţie publica, incluzând propunerea financiara si propunerea tehnica.
c. Acest lucru înseamnă ca operatorul economic sa aibă posibilităţi financiare pentru a putea sa aibă loc încheierea contractului.


ANS: B

123. Precizaţi care este criteriul de atribuire utilizat in cazul contractului de achizitii publice ce se realizeaza prin aplicarea procedurii de dialog competitiv.
a. Preţul scăzut al unor bunuri ce fac obiectul contractului.
b. Potenţialul tehnic si financiar al ofertanţilor.
c. Oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.


ANS: C

124. Indicaţi ce condiţii trebuie să îndeplinească conform noilor reglementari “persoana care se considera vătămată într-un interes legitim”, precizate de O.U.G. nr.34/2006.
a. Are un interes legitim în legătură cu un anumit contract de achiziţie publică si a suferit un prejudiciu ca urmare a unui act al autorităţii contractante.
b. Are un interes rezultat din nevoia încheierii contractului de achiziţie.
c. Risca sa sufere un prejudiciu, ca o consecinţa a încheierii unui contract de achizitie.


ANS: A

125. Enumeraţi posibilele soluţii pe care le poate adopta Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor in cazul admiterii contestatiei.
a. Va anula in parte sau in tot actul atacat, va dispune masuri necesare remedierii actelor.
b. Consiliul nu are posibilitatea de a dispune masuri necesare pentru remedierea actelor.
c. Consiliul nu are atribuţii in vederea rezolvarii contestatiilor.


ANS: A

126. Precizaţi termenul in care, potrivit art.226 alin.5 din O.U.G. nr.34/2006 deciziile Consiliului privind soluţionarea contestaţiei pot fi atacate cu plângere.
a. In termen de 30 zile de la comunicare.
b. In termen de 7 zile lucrătoare de la comunicare.
c. In termen de 10 zile de la comunicare.


ANS: C

127. Precizati care dintre principiile următoare stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publica.
a. Principiul discriminării.
b. Principiul nerecunoaşterii reciproce.
c. Principiul eficientei utilizării fondurilor publice.


ANS: C

128. Arătaţi din ce categorie fac parte contractele de lucrări, potrivit reglementarilor in vigoare .
a. Ele fac parte din categoria contractelor de achiziţie publica.
b. Ele fac parte din categoria contractelor de concesiune de lucrări.
c. Ele fac parte din categoria contractelor de prestări de servicii.


ANS: A

129. Precizati modalitatile prin care, in general se dobandesc bunurile aflate in circuitul civil, in cazul autoritatilor si institutiilor publice.
a. Prin achizitii publice.
b. Prin inchirieri.
c. Prin vanzari.


ANS: A

130. Arataţi in ce consta principiul transparentei, ca principiu fundamental ce sta la baza atribuirii contractului de achiziţie publica.
a. Principiul transparenţei impune publicarea tuturor informaţiilor relevante de natura sa poată permite oricărui potenţial participant la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publica sa fie pe deplin atunci când decide in legătura cu participarea sau neparticiparea sa la procedura respectiva.
b. Principiul transparentei impune realizarea unui raport optim intre bunurile si serviciile achiziţionate, pe de o parte si, pe de alta parte, fondurile publice cheltuite.
c. Principiul transparentei impune ca fiecare potenţial participant la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publica sa cunoască in prealabil regulile si condiţiile cărora va trebui sa se conformeze si sa aibă garanţia ca orice alt participant concurează în aceleasi condiţii si după aceleaşi reguli.


ANS: A

131. Indicaţi in ce consta obiectul contractului de achiziţie publică de furnizare de bunuri.
a. Obiectul acestui contract consta in furnizarea unuia sau a mai multor servicii.
b. Obiectul acestui contract consta in furnizarea unuia sau a mai multor produse.
c. Obiectul acestui contract consta in furnizarea unuia sau mai multor lucrari.


ANS: B

132. Arătaţi care este reglementarea actuală privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii.
a. O.G. nr.12/1993.
b. O.U.G. nr.34/2006.
c. O.G. nr.60/2001.


ANS: B

133. Precizaţi care sunt parţile contractului de achiziţie publică, potrivit reglementarii actuale.
a. Părţile în acest tip de contract sunt pe de o parte, autoritatea contractanta/autorităţile contractante, iar pe de alta parte, operatorul economic/operatorii economici.
b. Partile in acest tip de contract sunt numai autorităţile contractante.
c. Partile in acest tip de contract sunt numai operatorii economici.


ANS: A

134. Aratati cine poate sa aiba calitatea de operator economic.
a. Aceasta calitate o poate avea oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de lucrari.
b. Aceasta calitate n-o poate avea orice prestator de servicii.
c. Aceasta calitate n-o poate avea orice executant de lucrări.


ANS: A

135. Precizati ce se intelege prin procedura de atribuire a contractului de achizitie publica.
a. Prin aceasta procedura se înţeleg etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractanta şi de către candidati/ofertanţi pentru ca acordul părţilor privind angajarea in contractul de achizitie publică sa fie considerat valabil.
b. Prin aceasta procedura se înteleg modalităţile ce trebuie parcurse de autoritatea contractanta si de către candidaţi/ofertanţi pentru ca acordul părţilor privind angajarea in contractul de achiziţie publică sa fie considerat valabil.
c. Prin aceasta procedura se înteleg regulile de publicitate ce trebuie parcurse in procedura de atribuire a contractului de achizitie publica.


ANS: A

136. Precizaţi ce reprezintă anunţul de intenţie, anunţul de participare si anunţul de atribuire.
a. Toate acestea reprezintă reguli de publicitate in procedura de atribuire a contractului de achiziţie.
b. Toate acestea reprezintă reguli de elaborare a documentaţiei de atribuire a contractului de achiziţie.
c. Toate acestea reprezintă reguli de participare la procedura de atribuire a contractului de achiziţie.


ANS: A

137. Arătaţi în ce consta principiul aplicării tratamentului egal, ca principiu fundamental ce sta la baza atribuirii contractului de achiziţie publica.
a. Principiul aplicării tratamentului egal impune publicarea tuturor informaţiilor relevante de natura să poată permite oricărui potenţial participant la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică sa fie pe deplin atunci când decide in legatura cu participarea sau neparticiparea sa la procedura respectiva.
b. Principiul aplicării tratamentului egal impune realizarea unui raport optim intre bunurile si serviciile achiziţionate, pe de o parte si, pe de alta parte, fondurile publice cheltuite.
c. Principiul aplicării tratamentului egal impune ca fiecare potenţial participant la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publica sa cunoască in prealabil regulile si condiţiile cărora va trebui sa se conformeze si sa aibă garanţia ca orice alt participant concurează în aceleasi conditii şi după aceleasi reguli.


ANS: C

138. Precizaţi ce se întelege prin act al autorităţii contractante, în sensul OUG nr.34/2006.
a. Prin act al autoritatii contractante se intelege orice act juridic civil ce produce efecte juridice.
b. Prin act al autoritatii contractante se intelege orice act administrativ.
c. Prin act al autoritatii contractante se intelege orice act civil si administrativ care pot produce efecte juridice.


ANS: B

139. Precizati cum se formuleaza contestatia impotriva actelor emise in materia achizitiilor publice.
a. Contestatia se formuleaza in scris si trebuie sa contina unele elemente obligatorii.
b. Contestatia poate fi formulata numai oral, in faaa unei comisii formată din 3 consilieri.
c. Contestatia poate fi formulata atat in scris, cat si oral.


ANS: A

140. Aratati din cati membri este format completul ce solutionează contestatia impotriva actelor emise in materia achizitiilor publice.
a. Completul este format din 3 consilieri, dintre care unul are calitatea de presedinte.
b. Completul este format din 5 consilieri, dintre care unul are calitatea de presedinte.
c. Completul este format din 7 consilieri, dintre care unul are calitatea de presedinte.


ANS: A

141. Precizati momentul cand poate fi depusa contestatia impotriva actelor emise in materia achizitiilor publice.
a. Contestatia poate fi depusa in toate fazele procedurii de atribuirea contractului de achizitie publica.
b. Contestatia poate fi depusa numai in prima faza a procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica.
c. Contestatia poate fi depusa numai in ultima faza a procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica.


ANS: A

142. Precizati cum se desfasoara procedura de solutionare a contestatiilor impotriva actelor emise in materia achizitiilor publice.
a. Procedura de solutionare a contestatiilor impotriva actelor emise in materia achizitiilor publice se desfasoara numai pe baza respectarii principiului legalitatii.
b. Procedura de solutionare a contestatiilor impotriva actelor emise in materia achizitiilor publice se desfasoara conform legii.
c. Procedura de solutionare a contestatiilor impotriva actelor emise in materia achizitiilor publice se desfasoara pe baza si cu respectarea principiilor legalitatii, celeritatii, contracdictorialitatii si a respectarii dreptului la aparare.


ANS: C

143. Aratati in ce consta efectul cel mai important al sesizarii Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor.
a. Efectul cel mai important al sesizarii Consiliului consta in faptul ca depunerea contestatiei suspenda de drept procedura de atribuire pana la data solutionarii contestatiei.
b. Efectul cel mai important al sesizarii Consiliului consta in faptul ca depunerea contestatiei intrerupe definitiv procedura de atribuire pana la data solutionarii contestatiei.
c. Efectul cel mai important al sesizarii Consiliului consta in faptul ca depunerea contestatiei suspenda in mod definitiv procedura de atribuire pana la data solutionarii contestatiei.


ANS: A

144. Care sunt modalitatile de utilizare a bunurilor domeniului public, dupa criteriul „modul de implicare a titularului domeniului public”?
a. Utilizarea directa a bunurilor si exercitarea nemijlocita a atributelor dreptului de proprietate publica.
b. Utilizarile domeniale permise oricarei persoane juridica sau fizice.
c. Utilizarile domeniale care cer utilizatorului o anumita calificare juridica.


ANS: A

145. Care sun modalitatiule de utilizare a bunurilor domeniului public, dupa criteriul „ persoanei utilizatorului”?
a. Utilizarea indirecta a bunurilor si exercitarea prin intermediar a dreptului de proprietate publica.
b. Utilizarea directa a bunurilor si exercitarea nemijlocita a atributelor dreptului de proprietate publica.
c. Utilizarile domeniale care cer utilizatorului o anumita calificare juridica.


ANS: C

146. De catre cine este realizata administrarea generala a bunurilor domeniului public?
a. Aceasta este realizata de catre stat, prin intermediul Guvernului.
b. Aceasta este realizata de catre stat, prin intermediul Parlamentului.
c. Aceasta este realizata de catre stat, prin intermediul Presedintelui Romaniei.


ANS: A

147. Aratati de catre cine mai poate fi realizata administrarea generala a bunurilor domeniului public.
a. Aceasta mai poate fi realizata de catre unitatile administrativ-teritoriale, prin intermediul primariilor si prefecturilor.
b. Aceasta mai poate fi realizata de catre unitatile administrativ-teritoriale, prin intermediul consiliilor judetene sau a consiliilor locale.
c. Aceasta mai poate fi realizata de catre unitatile administrativ-teritoriale, prin intermediul statului.


ANS: B

148. Ce urmaresc organele administratiei publice prin administrarea generala a bunurilor domeniale?
a. Acestea vor urmari numai ocrotirea dreptului de proprietate publica asupra bunurilor domeniului public.
b. Acestea vor urmari numai consevarea dreptului de proprietate publica asupra bunurilor domeniului public.
c. Acestea vor urmari atat ocrotirea si conservarea dreptului de proprietate publica asupra bunurilor domeniului public, cat si punerea în valoare a acestora, prin exploatarea, utilizarea si valorificarea lor.


ANS: C

149. Cui revine, potrivit legii, calitatea de administrator general al domeniului administrativ al statului?
a. Aceasta calitate ii revine Guvernului Romaniei.
b. Aceasta calitate ii revine Parlamentului tarii.
c. Aceasta calitate ii revine consiliilor locale si judetene.


ANS: A

150. Cui pot fi date bunurile proprietate publica in administrare, potrivit dispozitiilor art.136 alin.4 din Constitutia Romaniei, republicata?
a. Ele pot fi date în administrare numai regiilor autonome si societatilor comerciale.
b. Ele pot fi date numai institutiilor publice.
c. Ele pot fi date regiilor autonome sau institutiilor publice.


ANS: C

151. Pot fi titulari ai dreptului de administrare:
a. Prefecturile si autoritatile administratiei publice centrale si locale.
b. Numai autoritatile administratiei publice centrale si locale.
c. Numai prefecturile.


ANS: A

152. Prin ce fel de act se pot infiinta regiile autonome?
a. Prin hotarare a Guvernului si hotarare a organelor judetene si municipale.
b. Prin ordin al ministrului.
c. Prin decret presedential.


ANS: A

153. In ce act se va stabili obiectul de activitate a regiei autonome?
a. In actul de infiintare.
b. In regulamentul de functionare a regiei autonome.
c. In statutul intocmit.


ANS: A

154. Institutiile publice sunt:
a. Ele sunt subiecte de drept public infiintate prin Constitutie si prin legi sau prin acte administrative ale statului sau ale colectivitatilor locale.
b. Ele sunt subiecte de drept privat infiintate prin Constitutie si prin legi sau prin acte administrative ale statului sau ale colectivitatilor locale.
c. Ele sunt persoane fizice de drept privat.


ANS: A

155. Care este natura juridică a actelorprin care se constituie dreptul de administrare?
a. Constituirea dreptului de administrare se realizeaza printr-un act juridic de drept public, adoptat de catre titularul domeniului public, in regim de drept administrativ.
b. Constituirea dreptului de administrare se realizeaza printr-un act juridic de drept privat, adoptat de catre titularul domeniului public, in regim de drept administrativ.
c. Constituirea dreptului de administrare se realizeaza printr-un act juridic de drept public si privat adoptat de catre titularul domeniului public, in regim de drept administrativ.


ANS: A

156. Prin ce fel de act se constituie dreptul de administrare?
a. Numai prin hotarare a Guvernului.
b. Numai prin hotarare a consiliului judetean, ori a consiliului local.
c. Atat prin hotarare a Guvernului, cat si prin hotarare a consiliului judetean, ori a consiliului local.


ANS: C

157. Sunt caractere ale bunurilor proprietate publica pe care regia le are in administrare?
a. Bunurile proprietate publica pe care regia le are in administrare sunt inalienabile.
b. Bunurile proprietate publica pe care regia le are in administrare sunt sesizabile.
c. Bunurile proprietate publica pe care regia le are in administrare sunt prescriptibile.


ANS: A

158. Sunt caractere ale dreptului de administrare?
a. Dreptul de administrare este sesizabil.
b. Dreptul de administrare este inalienabil, insesizabil si imprescriptibil.
c. Dreptul de administrare este prescriptibil.


ANS: B

159. Care sunt atributele ce formeaza continutul juridic al dreptului de administrare?
a. Acestea sunt: folosinta si dispozitia.
b. Acestea sunt: posesia si dispozitia.
c. Acestea sunt la fel ca la dreptul de proprietate: posesia, folosinta si diapozitia.


ANS: C

160. Ce reprezinta posesia, in cazul dreptului de administrare?
a. Reprezinta expresia insusirii bunului.
b. Reprezinta expresiei aproprierii bunului.
c. Reprezinta expresia stapanirii bunului.


ANS: C

161. Ce reprezinta folosinta, in cazul dreptului de administrare?
a. Reprezinta insusirea in baza caruia titularul va putea utiliza bunurile care i-au fost atribuite in administrare.
b. Reprezinta acelasi atribut, ca si in cazul dreptului de proprietate, cu unele deosebiri.
c. Reprezinta expresia de insusire a bunului respectiv.


ANS: A

162. Despre ce fel de dispozitie se poate vorbi în cazul dreptului de administrare?
a. Despre dispozitia materiala asupra bunurilor ce constituie obiect al dreptului de administrare.
b. Despre o dispozitie care nu poate fi considerata juridica, din punctul de vedere al bunurilor aflate in administrare.
c. Nu se poate vorbi despre o dispozitie, in cazul dreptului de administrare.


ANS: A

163. Care este natura juridică a dreptului de administrare?
a. El este considerat un drept de creanta ce are la baza dreptul de proprietate publica.
b. El este considerat un drept real ce are la baza dreptul de proprietate publica.
c. El este considerat un drept personal al regiilor autonome si institutiilor publice.


ANS: B

164. Ce fel de durata are dreptul de administrare?
a. El are o durata minima, in functie de existenta dreptului de proprietate publica.
b. El are o durata maxima, in functie de existenta dreptului de proprietate publica.
c. El are o durata nedeterminata in timp.


ANS: B

165. Care sunt partile contractului de concesiune?
a. Cedentul si cesionarul.
b. Concedentul si concesionarul.
c. Beneficiarul si cedentul.


ANS: B

166. Pot fi obiect al contractului de concesiune:
a. Bunuri proprietate publica.
b. Bunuri proprietate privata.
c. Bunuri proprietate publica si privata.


ANS: A

167. Ce fel de contract este contractul de concesiune?
a. Este un contract cu titlu gratuit.
b. Este un contract cu titlu oneros.
c. Este un contract nenumit.


ANS: B

168. Pe ce perioada se incheie contractul de concesiune?
a. Pe o perioada determinata ce nu va putea depasi 49 de ani.
b. Pe o perioada nedeterminata în timp.
c. Pe o perioada determinata ce nu va putea depasi 39 de ani.


ANS: A

169. Cum se va incheia contractul de concesiune?
a. Intotdeauna in forma scrisa, aceasta este ceruta ad validitatem.
b. Doar uneori, se cere în forma scrisa incheiea acestui tip de contract.
c. Intotdeauna in forma scrisa, aceasta este ceruta ad probationem.


ANS: A

170. Care sunt procedurile legale de atribuire ale contractului de concesiune?
a. Licitatia si negocierea indirecta.
b. Licitatia si negocierea directa.
c. Dialogul competitiv si negocierea indirecta.


ANS: B

171. Ce reprezinta licitatia, ca procedura de atribuire a contractului de concesiune?
a. Reprezinta procedura la care persoana fizica sau juridica interesata are dreptul de a depune oferta.
b. Reprezinta procedura prin care concedentul negociaza clauzele contractuale, inclusiv redeventa.
c. Reprezinta instrumentul juridic prin intermediul caruia i se atribuie unei persoane fizica sau juridice, un contract de concesiune.


ANS: A

172. Ce reprezinta negocierea directa, ca procedura de atribuire a contractului de concesiune?
a. Reprezinta procedura la care persoana fizica sau juridica interesata are dreptul de a depune oferta.
b. Reprezinta procedura prin care concedentul negociaza clauzele contractuale, inclusiv redeventa.
c. Reprezinta instrumentul juridic prin intermediul caruia i se atribuie unei persoane fizica sau juridice, un contract de concesiune.


ANS: B

173. Cine are calitatea de concedent, in cazul contractului de concesiune?
a. Ministerele, consiliile judetene, consiliile locale.
b. Orice persoana fizica, romana sau straina.
c. Orice persoana juridica, romana sau straina.


ANS: A

174. Cine are calitatea de concesionar, in cazul contractului de concesiune?
a. Aceasta calitate o poate avea numai consiliile judetene si consiliile locale.
b. Orice persoana fizica sau juridica, romana sau straina.
c. Aceasta calitate o pot avea numai ministerele si institutiile publice.


ANS: B

175. Cine are dreptul de a exploata in mod direct bunurile obiect al contractului de concesiune?
a. Concedentul, ca parte a contractului de concesiune.
b. Concesionarul, ca parte a contractului de concesiune.
c. Beneficiarul, ca parte a contractului de concesiune.


ANS: B

176. Cine are dreptul de a folosi si de a culege fructele bunurilor care fac obiectul concesiunii, potrivit naturii bunului si obiectivelor stabilite de parti, prin contractul de concesiune?
a. Beneficiarul, ca parte a contractului de concesiune.
b. Concesionarul, ca parte a contractului de concesiune.
c. Concedentul, ca parte a contractului de concesiune.


ANS: B

177. Cine are dreptul sa inspecteze bunurile concesionate, verificand respectarea obligatiilor asumate in contract?
a. Concesionarul, ca parte a contractului de concesiune.
b. Beneficiarul, ca parte a contractului de concesiune.
c. Concedentul, ca parte a contractului de concesiune.


ANS: C

178. In ce situatie inceteaza contractul de concesiune?
a. La expirarea duratei stabilite in contractul de concesiune.
b. In cazul respectarii obligatiilor contractuale de catre concesionar.
c. In cazul respectarii obligatiilor contractuale de catre concedent.


ANS: A

179. Care sunt partile in contractul de inchiriere a bunurilor proprietate publica?
a. Locatorul si locatarul.
b. Beneficiarul si cesionarul.
c. Concedentul si concesionarul.


ANS: A

180. Care este natura juridică a contraprestatiei datorate de locatar, in contractul de inchiriere a bunurilor proprietate publica?
a. Chirie.
b. Indemnizaţie.
c. Redeventa.


ANS: A

181. In ce situatie inceteaza contractul de inchiriere a bunurilor proprietate publica?
a. In situaţia în care locatarul si-a respectat obligaţiile stabilite prin contract.
b. In situaţia în care locatorul si-a respectat obligaţiile stabilite prin contract.
c. La expirarea termenului pentru care s-a încheiat, daca locatorul si locatarul nu au decis prelungirea acestuia.


ANS: C

182. Domeniul public include:
a. Numai bunuri proprietate publică;
b. Numai bunuri proprietate privată;
c. Bunuri proprietate publică, dar şi bunuri proprietate privată cu o semnificaţie specială.


ANS: A

183. Bunurile proprietate publică nu pot fi:
a. Date în administrare;
b. Închiriate;
c. Vândute.


ANS: C

184. În sistemul constituţional actual regula o reprezintă:
a. Proprietatea publică;
b. Proprietatea privată;
c. Proprietatea cooperatistă.


ANS: B

185. Bunurile proprietate publică pot fi guvernate:
a. Numai de un regim de putere publică;
b. De un regim de drept public şi de unul de drept privat, în care regimul de drept privat are rol conducător;
c. De un regim de drept public şi de unul de drept privat, în care regimul de drept public are rol conducător;


ANS: A

186. Sfera bunurilor proprietate publică este compusă din :
a. Bunurile enumerate expres şi limitativ de art. 136 alin. 3 din Constituţie;
b. Bunurile enumerate de articolul 136 alin. 3 din Constituţie şi de legea organică la care aceasta trimite;
c. Bunurile enumerate de articolul 136 alin. 3 din Constituţie şi prin hotărâri ale Guvernului;


ANS: A

187. Contractul de concesiune poate avea ca obiect:
a. Numai un bun din domeniul privat al statului sau al unităţii administrativ – teritoriale;
b. Numai un bun proprietate publică a statului sau a unităţii administrativ – teritoriale;
c. Atât un bun proprietate publică a statului sau a unităţii administrativ – teritoriale, cât şi un bun proprietate privată a statului sau a unităţii administrativ – teritoriale;


ANS: B

188. Contractul de concesiune se încheie
a. Între două persoane juridice de drept public;
b. Între două persoane juridice de drept privat;
c. Între o persoană juridică de drept public şi o persoană fizică sau persoană juridică de drept privat.


ANS: C

189. În procedura încheierii contractului de concesiune, anunţul de licitaţie se publică:
a. Numai în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice;
b. Numai în Monitorul Oficial al României partea a VI-a;
c. În Monitorul Oficial al României partea a VI-a, într-un cotidian de circulaţie naţională şi într-unul de circulaţie locală.


ANS: C

190. Bunurile proprietate publică pot fi date în folosinţă gratuită:
a. Oricărui subiect de drept, persoană fizică sau juridică;
b. Instituţiilor de utilitate publică;
c. Regiilor autonome şi societăţilor comerciale.


ANS: B

191. Bunurile proprietate publică pot fi date în administrarea:
a. Unei regii autonome sau instituţii publice;
b. Unei societăţi comerciale;
c. Oricărui subiect de drept, persoană fizică sau juridică.


ANS: A

192. În procedura achiziţiilor publice anunţul de participare se publică:
a. Numai în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP);
b. Numai în Monitorul Oficial al României, partea a VI-a, Achiziţii publice;
c. În SEAP, în Monitorul Oficial al României, partea a VI-a, Achiziţii publice şi, în cazurile anume prevăzute de lege, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.


ANS: C

193. Închirierea unui bun proprietate publică se poate face :
a. Prin Decizia Primului-Ministru pentru bunurile proprietate publică a statului;
b. Prin hotărâre a Consiliului judeţean, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a Consiliului local pentru bunurile proprietate publică a unităţilor administrativ – teritoriale;
c. Numai prin hotărâre de Guvern, indiferent de natura bunului.


ANS: B

194. Poate avea calitatea de subiect care transmite în închiriere un bun proprietate publică:
a. Numai titularul dreptului de proprietate;
b. Numai titularul dreptului de administrare;
c. Atât titularul dreptului de proprietate, cât şi titularul dreptului de administrare.


ANS: C

195. Procedura licitaţiei deschise se desfăşoară:
a. De regulă într-o singură etapă, dar autoritatea contractantă poate decide dacă organizează o etapă suplimentară de licitaţie electronică, caz în care va anunţa acest lucru în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire;
b. Întotdeauna în două etape;
c. De regulă, într-o singură etapă.


ANS: A

196. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor este:
a. O autoritatea publică din sfera puterii judecătoreşti;
b. Organism cu activitate administrativ-jurisdicţională, care funcţionează pe lângă Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice;
c. O autoritate publică aflată sub control parlamentar.


ANS: B

197. Soluţiile pe care le poate adopta Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sunt:
a. Obligarea autorităţii contractante la plata unor despăgubiri în favoarea contestatorului;
b. Amendarea conducătorului autorităţii contractante dacă se constată nelegalitatea procedurilor desfăşurate;
c. Anularea în tot sau în parte a actului contestat.


ANS: C

198. Potrivit dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2006, modificată, litigiile privind acordarea de despăgubiri sunt de competenţa:
a. Exclusiv a instanţei de contencios administrativ;
b. Numai a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor;
c. Atât a Consiliului, în procedura administrativ jurisdicţională, cât şi a instanţei de contencios administrativ, după soluţionarea contestaţiei sau plângerii de către Consiliu.


ANS: C

199. Imposibilitatea grevării de sarcini şi servituţi este un principiu care guvernează:
a. Numai bunurile proprietate publică;
b. Numai bunurile proprietate privată aparţinând domeniului public;
c. Atât bunurile proprietate publică, cât şi bunurile proprietate privată asupra cărora statul are un drept de pază şi protecţie.


ANS: C

200. Proprietatea publică este imprescriptibilă:
a. Numai din punct de vedere extinctiv;
b. Numai din punct de vedere achizitiv;
c. Atât din punct de vedere extinctiv, cât şi achizitiv.


ANS: C

Managementul Serviciilor Publice

Managementul Serviciilor Publice
Argumentele care sustin necesitatea cunoasterii managementului public sunt urmatoarele. Unul este gresit si trebuie sa-l identificati:c. urmareste satisfacerea interesului privat al agentilor economici;
Autoritatea legislativa este exercitata de;c.Parlamentul Romaniei;
Autoritatile si institutiile administratiei publice locale sunt urmatoarele, din care o categorie este gresita si trebuie s-o identificati:b.judecatoriile, tribunalele si curtile de apel;
Ca organisme consultative interdepartamentale pe langa Ministerul Apelor si Protectiei Mediului functioneaza: Identificati raspunsul gresit!b.Comisia Nationala a Rezervatiilor Naturale;
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la puterea publica este falsa:d.puterea publica este o caracteristica de baza a managementului public;
Care sunt componentele structurii organizatorice a sistemului administrativ:e.toate componentele mentionate la a, b, c, si d.
Cercetarea referintelor si calificativelor in selectia functionarilor publici ofera informatii suplimentare in urmatoarele domenii , din care una este gresita si trebuie s-o identificati ;a.orientari sociale si politice;
Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca decizia administrativa sunt urmatoarele , din care una este gresita si trebuie identificata:c.sa fie luata cand se poate intruni forul decizional;
Compartimentul ca element structural al sistemului administrativ are urmatoarele caracteristici,din care una este gresita si trebuie s-o identificati:e.Toti membrii compartimentului au aceleasi atributiuni si aceleasi drepturi salariale.
Competenta functionarului public are urmatoarele caracteristici , din care una este gresita si trebuie s-o identificati :d.Potrivit modelului clasic, functionarul public se preocupa de costuri, de eficienta si este stimulat sa lucreze eficient.
Conceptul de functionar public presupune urmatoarele caracteristici, din care una este gresita si trebuie identificata:a.Numirea sau alegerea functionarului public sa se faca conform comenzii politice a partidului care a castigat alegerile;
Consiliile comunale si orasenesti au urmatoarele caracteristici, din care una este gresita si trebuie identificata:c.Au ca scop executarea dispozitiilor organelor centrale in comune si orase;
Consiliile judetene au urmatoarele caracteristici, din care una este gresita si trebuie identificata:d.Trebuie sa asigure controlul primariilor in gestionarea patrimoniului;
Consiliul Judetean are urmatoarele caracteristici, din care una este gresita si trebuie identificata:c.Este o autoritate de asigurare a ordinii, avand la dispozitie politia si jandarmeria;
Consiliul Superior al Magistraturii are urmatoarele caracteristici, din care una este gresita si trebuie identificata:b.Alegerea magistratiilor o face Guvernul;
Convorbirea sau interviul ca metoda de selectie a functionarilor publici are unele limite,din care una este gresita si trebuie s-o identificati :c.Este dificil de condus interviul spre scopurile reale ale selectiei;
Convorbirea sau interviul ca metoda de selectie are urmatoarele particularitati, din care una este gresita si trebuie identificata;e.Este defavorabila candidatilor timizi.
Curtea Constitutionala are urmatoarele caracteristici, din care una este gresita si trebuie identificata:a. Se creaza imediat dupa incheierea alegerilor parlamentare;
Decizia administrativa are urmatoarele caracteristici, din care una este gresita si trebuie identificata:d.Este semnata de toate persoanele participante la luarea deciziei;
Decizia administrativa are urmatoarele caracteristici, din care una este gresita si trebuie identificata:d.Decizia trebuie adoptata in conformitate cu strategia politica si interesele partidului care a castigat alegerile;
Deciziile administrative se clasifica pe urmatoarele criterii , din care unul este gresit si trebuie identificat:c.dupa comanda politica pe care o executa;
Din punct de vedere al formei de proprietate serviciile publice pot fi:e.a si c.
Dupa nivel si forma de proprietate, serviciile publice se clasifica astfel (o categorie este gresita si trebuie sa o identificati)d.servicii publice religioase si de caritate;
Dupa nivelul proceselor, organizarea administratiei publice vizeaza urmatoarele: Se cere sa identificati raspunsul gresit.a.organizarea posturilor si functiilor;
Dupa obiectul organizarii administratiei publice exista: Identificati raspunsul gresit !a.organizarea resurselor umane;
Elaborarea deciziei administrative presupune:d.consultarea specialistilor implicati direct / indirect;
Evaluarea activitati functionarilor publici are urmatoarele particularitati, din care una este gresita si trebuie identificata ;e.O eventuala contestatie se finalizeaza cu modificarea aprecierii.
Evolutia istorica a managementului public este marcata de urmatoarele evenimente, din care unul este gresit si trebuie identificat:c.Parintele siintei administratiei in Franta este Charles de Montesqieu in sec. 18;
Exercitarea functiei de control a managementului public presupune urmatoarele cerinte, din care una este gresita si trebuie sa o identificati:d.sa fie inopinat, prin surprindere;
Fiecare ministru conduce serviciile publice asigurand urmatoarele (o afirmatie este gresita si trebuie s-o identificati):d.circulatia infomatiilor de securitate nationala.
Functionarii publici, dupa competenta profesionala se impart in urmatoarele categorii, din care una este gresita si trebuie s-o identificati:d.functionari care participa la controlul luarii si executarii deciziilor ;
Functionarii publici, prin salariul ca forma de motivare, sunt platiti in urmatoarele forme,din care una este gresita si trebuie identificata;d.prin promovari;
Guvernul ca autoritate a administratiei publice centrale are urmatoarele caracteristici, din care una este gresita si trebuie s-o identificati:c.Guvernul dirijeaza administratia publica prin emiterea de legi ordinare;
În administratia publica exista urmatoarele modalitati de incetare a activitatii,din care una este gresita si trebuie identificata;d.concurenta neloiala;
În afara de presedinte si premier, structuri ale administratiei publice mai sunt tutelate de urmatoarele organe de stat, din care unul gresit si trebuie identificat:b.Primaria Capitalei;
În managementul public organizarea presupune un ansamblu de procese prin care: Se cere sa identificati raspunsul gresit.b.sa stabileasca ierarhii, subordonari, salarizari si penalizari pentru indiscipline functionarilor publici;
În materie de management public exista urmatoarele tipuri de autoritate, una este gresita si trebuie sa o identificati:d.autoritatea administrativa.
In materie de numire a functionarilor publici, presedintele Romaniei are urmatoarele competente, din care una este gresita si trebuie identificata;d.Mai jos de director numirile le face primul ministru;
În materie de numirea functionarilor publici, presedintele Romaniei are urmatoarele competente, din care una este gresita si trebuie identificata;d.Mai jos de director numirile le face primul ministru;
În privinta competentei specialistii americani definesc ca esentiale pentru un manager public urmatoarele cerinte , din care una este gresita si trebuie s-o identificati ;c.competenta financiara;
In structura organizatorica a Guvernului Romaniei intra urmatoarele componente, din care unul este gresit si trebuie identificat:e.Parchetul National Anticoruptie;
În subordinea Guvernului exista urmatoarele agentii, din care una este gresita si trebuie identificata:d.Agentia Nationala de Loto-pronosport.
În subordinea Guvernului exista urmatoarele comisii, din care una este gresita si trebuie identificata:e.Comisia Nationla pentru rrommi.
În subordinea Ministerului Finantelor se afla urmatoarele structuri, din care una este gresita si trebuie identificata:b.Curtea de Conturi;
Institutia prezidentiala are in compunere urmatoarele compartimente , din care unul este gresit si trebuie identificat:c.Consiliul Superior de Aparare a Tarii;
Institutia prezidentiala are urmatoarele caracteristici, din care una este gresita si trebuie identificata:a.Este legiferata, ca structura si atributiuni, prin Constitutia Romaniei;
Interesul public are urmatoarele caracteristici,din care una este eronata si trebuie sa o identificati:c.Interesul public este apolitic;
La nivelul unitatilor administrativ-teritoriale din Romania reprezinta autoritati ale administratiei publice locale:a.Consiliile Judetene;
La nivelul unui minister functioneaza urmatoarele structuri ierarhice, din care una este gresita si trebuie identificata:a.Agentia Nationala;
Ministerul Finantelor Publice exercita urmatoarele activitati , din care una este gresita si trebuie identificata:c.gestionarea rezervei monetare nationale;
Ministerul Industriei si Comertului realizeaza programul guvernului in urmatoarele domenii, din care unul este gresit si trebuie identificat:e.exploatarea si industrializarea lemnului.
Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintelor asigura realizarea urmatoarelor obiective, din care unul este gresit si trebuie identificat:d.asigurarea construirii de locuinte pentru familiile defavorizate;
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale are in subordine: Identificati raspunsul gresit !d.Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate;
Motivarea functionarilor publici se face prin urmatoarele forme, din care una este gresita si trebuie identificata :b.asigurarea de utilitati: masina, telefon etc;
Nivelul ierarhic in structura sistemului administrativ este impus de: Indicati raspunsul gresita.obiectivele politicului;
Notiunea de structura administrativa are urmatoarele caracteristici, identificati raspunsul gresit:d.Obiectivele administratiei publice sunt stabilite etapa cu etapa de rezultatele obtinute.
Noul management public (N.P.M) are ca fundamente urmatoarele, din care unul este gresit. Identificati-l:a.centralizarea si concentrarea deciziei;
Nu exercita autoritate executiva:c.Parlamentul Romaniei;
Nu face parte din aparatul de lucru al Primului Ministru:d.Secretariatul General al Guvernului;
Nu reprezinta caracteristici ale managementului public:e. managementul public include atatprocese de constiinta cat si procese de decizie.
Nu reprezinta caracteristici de baza ale abordarii manageriale a procesului decizional in administratie:a.gradul ridicat de informare a functionarilor publici;
Nu reprezinta tipuri de structuri in administratia publica:b.componenta structurala-nivel ierarhic;
Nu sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu privire la principiile managementului public:c.Stabilirea competentelor aparatului administrativ din sectorul public reprezinta un aspect
Nu sunt caracteristici ale organizarii Parlamentului Romaniei:a.este organ reprezentativ suprem al puterii executive;
Nu sunt ministere cu activitate politico-administrativa:b.Ministerul Apararii Nationale;
Numirea functionarilor publici in functie are urmatoarele particularitati, din care una este gresita si trebuie identificata:c.În dreptul privat raporturile dintre patron si functionar sunt intemeiate pe o conventie;
Pentru o buna selectie a functionarilor publici se recomanda urmatoarele: (o recomandare este gresita si trebuie identificata):b.selectia preferentiala pe sexe si pe varste;
Pentru pregatirea postuniversitara, S.N.S.P.A. pregateste urmatoarele categorii de functionari publici, din care una este gresita si trebuie identificata;a.ministrii si secretarii de stat ;
Pentru pregatirea postuniversitara, S.N.S.P.A. pregateste urmatoarele categorii de functionari publici, din care una este gresita si trebuie identificata;a.ministrii si secretarii de stat;
Perfectionarea continua a pregatirii functionarului public se face prin urmatoarele forme, din care una este gresita si trebuie identificata: d.masterate si doctorate;
Politica de persnonal are urmatoarele caracteristici, din care una este gresita si trebuie s-o identificati ;e.Este in concordanta cu strategia politica a guvernului partidului de guvernamant .
Politica de personal are in vedere urmatoarele obiective, din care unul este gresit si trebuie sa-l identificati :a.Relatiile dintre institutiile publice si factorul politic ;
Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatea juridica este exercitata de:a.Curtea Constitutionala;
Practicarea ocuparii posturilor cu pregatire universitara a uzat de urmatoarele metode, din care una este gresita si trebuie identificata;c.atragerea inginerilor cu studii postuniversitare.
Pregatirea medie a functionarilor publici are urmatoarele particularitati, din care una este gresita si trebuie identificata;e.ocuparea posturilor cu absolventi licentiati este paguboasa pentru bugetul institutiei.
Pregatirea profesionala a functionarilor publici are urmatoarele particularitati,din care una este gresita si trebuie s-o identificati ;d.Competenta profesionala si manageriala pot lipsi la functionarii alesi prin scrutin electoral;
Presedintele Romaniei are urmatoarele roluri,din care unul este gresit si trebuie identificat:a.de conducere suprema a puterii executive;
Presedintele, ca sef al puterii executive si ca autoritate a adiministrtiei publice, are urmatoarele competente, din care una este gresita si trebuie s-o identificati:b.poate conduce sedintele guvernului in lipsa premierului;
Primariile ca institutii administrative au urmatoarele caracteristici, din care una este gresita si trebuie identificata:a.Primarii sunt numiti prin decizia prefectului din judetul respectiv;
Prin avansarea pe post sau functie, cu forma de motivare a functionarilor publici se realizeaza urmatoarele obiective, din care unul este gresit si trebuie identificat;c.majorarea productivitatii muncii;
Principiile managementului public sunt urmatoarele, din care unul este gresit si trebuie identificat:e.principiul democratiei manageriale .
Proba de verificare a cunostintelor, ca metoda de selectie a functionarilor publici are urmatoarele particularitati, din care una este gresita si trebuie identificata;a.Este o metoda subiectiva si confuza;
Procedura depunerii juramantului de catre functionarii publici este reglementata astfel: (un raspuns este gresit si trebuie identificat).c.Premierul depune juramant in fata Guvernului si a Parlamentului;
Procesul de fundamentare a deciziilor administrative cuprinde si urmatoarele etape, din care una este gresita si trebuie identificata:d.respectarea intereselor politicului in luarea deciziei;
Procesul de fundamentare a deciziilor administrative, cuprinde si urmatoarele etape, din care una este gresita si trebuie identificata:a.receptarea cerintelor factorului politic;
Relatiile de autoritate in sistemul administrativ sunt de mai multe tipuri, din care unul este gresit si trebuie identificat:d.relatii de intrajutorare colegiala.
Relatiile externe ale sistemului administrativ se realizeaza in urmatoarele directii, din care una este gresita si trebuie s-o identificati:a.cu federatiile sindicale nationale;
Relatiile organizatorice din sistemul administrativ sunt divizate astfel, din care una este gresita si trebuie identificata:e.relatii de solidaritate.
Relatile in interiorul sistemului administrativ sunt urmatoarele, din care una este gresita si trebuie s-o identificati:c.relatii neoficiale de favoritism, nepotism, coruptie;
Reprezinta caracteristici ale managementului public urmatoarele,din care una este gresita si trebuie identificata:b.caracter tehnologic;
Reprezinta functii ale managementului public urmatoarele,din care una este gresita si trebuie identificata:d.functia de propaganda si promovare;
Selectia functionarilor publici are urmatoarele limite, din care una este gresita si trebuie s-o identificati ;e.concursul este adecvat pentru posturile cu activitati socio-organizatorice
Serviciul public are urmatoarele caracteristici din care una este gresita si trebuie s-o identificati:e.asigura locuri de munca.
Spre deosebire de organizatiile particulare in institutiile administatiei publice scopul activitatii manageriale il reprezinta:e.b si c.
Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la componentele structurii organizatorice a sistemului administrativ:d.exista o relatie directa de proportionalitate intre marimea ponderii ierarhice si numarul de niveluri ierarhice;
Sunt autoritati administrative centrale:e.a si d.
Un program de recrutare a functionarilor publici cuprinde urmatoarele etape, din care una este gresita si trebuie s-o identificati :a.stabilirea echipei de recrutare;
Urmatoarele organe de specialitate subordonate Guvernului, sunt coordonate nemijlocit de Primul Ministru , din care unul este gresit si trebuie identificat:a.Agentia Nationala de Meteorologie;
Valoarea unei decizii administrative este data de urmatorii factori , din care unul este gresit si trebuie identificat:b.respectarea intereselor si strategiei politicului;

Relatii publice

Relatii publice, comunicare, secretariat _ examen

Agentiile de presa, ..: d. tuturor mijloacelor
Agentul de relatii publice scrie numai pentru: b. a convinge;
Atitudinea emitatorului ..: c. de ambele feluri sau combinate
Atitudinea receptorului ..: d. a+b+c.
Audienta Inseamna: b. totalitatea receptorilor unui.
Auditoriul este sinonim cu: a. publicul receptor;
Birocratia este numai un model: c..a+b.
Birocratia nu tolereaza implicarea ..: c.a+b.
Calitatile cerute unui bun practician . c. a+b
Cand a capatat termenul de birotica b.a doua jumatate a anilor 70;
Cand au loc cocktail-urile adupa-amiaza, la orele 17.00 sau 18.00;
Cand se organizeaza bufetul? B. cand exista interesul de a se;
Cand se organizeaza ceaiurile? C. ambele variante sunt posibile.
Cand se organizeaza receptiile? a. seara, in jurul orelor 19 sau 20.
Care dintre urmatoarele ....a. este o intercatiune continua;
Care dintre urmatoarele ..a. are aspect redundant;
Care dintre urmatoarele .. a. actualizeaza frecvent functia fatica;
Care este acceptiunea notiunii? c. orice angajat care vorbeste,
Care este motivul pentru respectarea ..? c.in ambele situatii.
Care este obiectivul biroticii? a.cresterea calitatii, productivitatii;
Care este obiectul principal al biroticii? a.informatia;
Care este pozitia asistentului? b.colaborator apropiat al .;
Care este rolul organizarii si participarii la mese? c.ambele.
Care este rolul secretariatului in c.ambele variante sunt corecte.
Care este rolul tinutei vestimentare b.are o deosebita importanta;
Care este scopul sedintelor, ..? c.ambele cazuri
Care este sfera corespondentei oficiale? c.probleme cu continut,.
Care este structura scrisorii oficiale, ..? c.antet, numarul si data, ,.
Care este structura sistemului birotic? a. echipament, programe si;
Care sunt criteriile de care se tine c. pregatirea profesionala,.
Care sunt criteriile de clasificare a corespondentei? c.ambele sunt.
Care sunt deficientele sistemului informational? c.ambele variante
Care sunt elementele procesului de comunicare? c.emitatorul,
Care sunt functiile sistemului informational? c.decizionala,
Care sunt imprejurarile .. cocktail-urile? c.ambele ocazii.
Care sunt imprejurarile .. receptiile? b.in cinstea unei delegatii de
Care sunt limitele maxime admisibile? a.70 db in secretariate si
Care sunt mentiunile ce se fac pe plic? c.adresa destinatarului, a,
Care sunt obligatiile personalului c.cunoasterea si respectarea
Care sunt particularitatile? c.lexicale, gramaticale, sintactice si.
Care sunt situatiile oficiale? c.ambele cazuri.
Care sunt tipurile de oboseala,? c.psihica, musculara si.
Cate forme de aranjare a? c.3 forme.
Cate modalitati de amplificare a? b.6;
Cate principii cunoaste birotica? b.5;
Ce atributii au secretariatele? a.executarea lucrarilor de;
Ce avantaj are asistentul manager? a.contacte variate;
Ce avantaj prezinta conferintele? a.sprijinirea proceselor de in
Ce caracteristici prezinta stilul? a.caracteristicile stilului official -;
Ce constrangere are asistentul? a.necesitatea adaptarii la un;
Ce este determinant pentru? c.ambele variante sunt corecte.
Ce este indicat, daca? c.este neindicat sa se formuleze.
Ce este organizatia? c.este o forma concreta de.
Ce este protocolul? c.ambele variante sunt corecte.
Ce este secretariatul? a.un sistem auxiliar ..de secretariat;
Ce functii revin secretariatului? c.ambele variante sunt corecte.
Ce intensitate situeaza zgomotele? b.110 db;
Ce presupune tratarea informatiei scrise? a.aplicarea intregii game
Ce principii stau la baza corespondentei si trebuie? c.ambele
Ce reprezinta documentul? c.ambele variante sunt corecte.
Ce tip de coli se folosesc ..? a.cu dimensiuni standardizate A4;
Ce trebuie avut In vedere? c.continut, sens, frecventa, lungime, ,.
Cea mai cunoscuta tehnica de manipulare este numai: e.toate
Cel mai important mijloc de comunicare In masa este: e.toate la
Cele mai utilizate tehnici de cercetare sunt numai: d.a+b+c
Cine participa la sedinta? b.cativa colaboratori ai managementului
Comunicarea de masa se caracterizeaza prin: c.a+b.
Comunicarea directa este procesul In care emitatorul a.In acelasi
Comunicarea directa este procesul In care: a.emitatorul si
Comunicarea In grup ..Grupul mic are: b. Intre 5 si 20 de persoane
Comunicarea In grup ..Grupul restrans are: a.cel putin 5 persoane
Comunicarea indirecta este procesul In care emitatorul si receptorul se afla: b.la distanta si se comunica prin scris,
Comunicarea indirecta este procesul In care: b.comunicarea are
Comunicarea interna din cadrul organizatiei poate fi: c.de ambele
Comunicarea interna In organizatie este numai: c.a+b.
Comunicarea intrapersonala este o: b.emitatorul si receptorul;
Comunicarea nu mai este deschisa: c.de masa.
Comunicarea politica este: a.o varietate a comunicarii publice;
Comunicatul de presa are numai urmatoarea: d.a+b+c
Comunicatul de presa este o stire transmisa de o persoana: c.a+b
Conducerea autocrata defineste liderul a.rezolva singur sarcinile;
Conducerea consultativa defineste liderul: b.ia decizii singur,;
Conducerea de grup defineste liderul: c. discuta cu toti membrii.
Conferinta de presa este o c.a+b
Confirmarea, ca parte a discursului a. realizeaza argumentarea;
Cu ce trebuie sa fie dotat? a.o serie de publicatii cu rol informativ,;
Cui trebuie sa furnizeze? c.la solicitarea managerului, a.
Cum este definita functia de secretar? a.in fisa postului;
Cum este perceput conceptul de? c.una din partile vizibile ale.
Cum poate fi insusita arta conversatiei? a.nu poate fi insusita;
Cum poate fi organizata activitatea? c.centralizata, partial .
Cum poate interveni secretariatul ? c.in ambele cazuri.
Cum se clasifica comunicatiile? a.verbale si non-verbale;
Cum se numeste reprezentarea grafica? a.organigrama;
Cum se realizeaza comunicarea? c.prin procedee orale si scrise.
De cate tipuri sunt procesarile? b.de 4 tipuri;
De ce depinde rezolvarea pozitiva a? c.ambele situatii.
Digresiunea, ca parte a discursului: c.cuprinde vorbe de duh,
Din cultura de Intreprindere fac parte numai: c.a+b.
Dosarele de presa pot fi numai: d a+b+c
Dosarul de presa este un pachet de informatii: c.a+b
Emblemele sunt gesturile care: b.Inlocuiesc cuvintele In
Evaluarea reprezinta un numar: c.a+b
Exordiul, ca parte a discursului: a.este introducerea, prin care se
Fantezia, ca greseala de structura a discursului,: c.originalitatea;
Formarea grupului este determinata numai de: c.ambele
Functia “cultivarii”: b.prin “cultivarea” mediatica a i;
Functia adaptativa consta In: a.adaptarea receptorului la cerintele
Functia conativa, b.Incearca manipularea receptorului
Functia emotiva: a. evidentiaza starile si emotiile
Functia fatica a: b.urmareste modul In care functioneaza canalul
Functia metalingvistica: a.atrage atentia asupra limbajului, codului
Functia poetica a comunicarii se realizeaza: a.mesajul transmis
Functia presei de construire a: a.mass-media, prin procedee;
Functia presei de stabilire a ordinii: c.stabileste ordinea de zi.
Functia referentiala sau: b.In centrul atentiei se
Gandirea de grup este un: c.care Indeplinesc ambele conditii
Grandilocventaa: b.exprimare bombastica;
Grupurile catre care se dirijeaza: b. grupuri tinta
Grupurile sau institutiile de: a.publicuri
Ilustratorii sunt gesturile care: a.Insotesc si subliniaza mesajele;
In cadrul reuniunilor, facilitatorul: c.Intocmeste lista Inscrierilor la.
In cadrul reuniunilor, moderatorul: b.pregateste materialul suport
In cadrul reuniunilor, presedintele: a.este managerul reuniunii,;
In ce consta abilitatea secretarilor in relatiile? c.ambele.
In ce consta functia de asistare directa a managerului? c.ambele.
In ce consta valoarea informatiei documentare? b.in perenitate;
In ceea ce priveste functia de? c.ambele variante sunt posibile.
In ceea ce priveste salutul, care este regula de baza? c.ambele sunt
In comunicare se porneste de la premisa ca: a.politetea este;
In istoria relatiilor publice au functionat numai: c.a+b
In perioada actuala, relatiile .. d.a+b+c
In perioada actuala, relatiile .. c.a+b
In relatiile publice se utilizeaza numai: c.a+b
In relatiile publice trebuie sa se tina cont numai de: c.a+b
In relatiile publice, tipologia mesajelor se refera numai la: c.a+b
In relatiile publice, tipologia mesajelor se refera : d.a+b+c
In situatii de criza, comunicarea: d.a+b+c
Incoerenta, ca greseala de: d.greseli de logica.
Intr-o ierarhie, un salariat: a. Peter
Inventarea telefonului se datoreaza lui: b.Graham Bell;
Inventarea telegrafului se datoreaza lui: a.Samuel Morse;
Inventarea televiziunii se datoreaza lui: c.I. L. Baird.
Kinezica este stiinta care: a.gesturile ca forma a comunicarii;
Kinezica se ocupa de: a.comunicarea gestuala
La ce se refera cele mai semnificative bariere? c. ambele.
La ce se refera conceptul de sistem? a.ansamblul sistemelor
Limbajul paraverbal reprezinta: e.toate acestea la un loc
Locul public reprezinta numai: c.ambele
Logoreea, ca greseala de: a.vorbarie inutila;
Manipularea medie consta In: b.modificari severe ale situatiilor;
Manipularea prin comunicare: b.influentarea receptorului.
Manipularile mari constau In: c.presiunea pe care o exercita.
Manipularile mici constau In: a.folosirea unor tactici benigne,;
Naratiunea, ca: c.prezinta, Intr-o forma concisa, subiectul.
O firma de relatii publice furnizeaza numai: d.a+b+c
O organizatie poate transmite d din toate tipurile
Organizatia este numai: ca+b.
Peroratia, ca parte a discursului: d.cuprinde finalul discursului,.
Planificarea stabileste numai: c.a+b
Planul de actiune reprezinta un document prin: d.a+b+c
Prin programele de relatii publice, a.sa obtina consimtamantul
Principalul scop al mijloacelor: b.cat mai multi indivizi In acelasi
Printre cele mai importante aplicatii ale i: c.a+b
Printre recomandarile ..: c.a+b
Printre recomandarile ..: d. a+b+c
Printre tehnicile de comunicare cu si prin mass-media d.toate
Printre tehnicile de comunicare utilizate In mod curent d.a+b+c
Procesul de relatii publice se desfasoara numai In strategici: c.a+b
Propunerea, ca parte a discursului: b. prezinta tema discursului si;
Proxemica este stiinta care studiaza: b.utilizarea spatiului de catre;
Proxemica stabileste zonele care departajeaza a.intima - 0, 50 m
Publicul indecis este: c. interesat de discurs, dar nu este sigur daca
Publicul intern este reprezentat de: a. angajati si management;
Publicul neutru este: b.neinteresat de spusele vorbitorului;
Publicul ostil are: a.o parere hotarat opusa celei a emitatorului;
Publicul ostil este: a.hotarat opus celei a emitatorului In problema
Publicul sustinator este: d.castigat definitiv de partea emitatorului,
Puterea coercitiva,: b.capacitatea emitatorului de a-l sanctiona;
Puterea expertului,: b.acceptarea de catre receptor a;
Puterea legitima,: a.acceptarea de catre receptor ca;
Puterea recompensatoare a mesajului consta: a.atribui receptorului
Puterea recompensatoare, exercitata In actul:a.capacitatea
Puterea referentiala, exercitata In actul manipularii: c.identificarea
Refutatia, ca parte a discursului: b.cuprinde discutarea si;
Relatiile publice ale institutiilor publice opereaza e.a+b+c+d
Relatiile publice ca practica organizationala e.a+b+c+d
Relatiile publice contemporane se.paradigma comunicarii
Relatiile publice de corporatie utilizeaza numai c.a+b
Relatiile publice din domeniile divertismentului si c.a+b
Relatiile publice exprima: c. a+b
Relatiile publice pot fi privite ca: c.ambele
Relatiile publice si publicitatea sau reclama: a. se interfereaza?
Relatiile publice sunt legate de aparitia: a.rolul presei
Relatiile publice, ca proces de comunicare,: d.a+b+c
Rolul individului In grup reprezinta: b.pozitia asumata In grup, cu
Rolurile interne In reuniunile organizatiei: d.toate aceste roluri
Schema restransa a comunicarii e.toate aceste componente
Serviciile oferite : d.a+b+c
Statutul individului: a.pozitia pe care o detine In mod formal,
Stilul autoritar: a.Imparte dictatorial sarcinile de lucru,
Stilul democratic: b.discuta sarcinile cu membrii grupului,;
Stilul permisiv: c.nu intervine In sarcinile de grup care actioneaza.
Tehnica impromptu-ului de expunere: c.o reala improvizatie.
Teoria glontului magic” sustine numai faptul ca: c.a+b.
Tiparul a aparut In 1438 In: c.Europa
Tipuri culturale de comunicatori In organizatie sunt numai: e.toate
Tipurile culturale de comunicatori In organizatie sunt numaic.a+b.
Transparenta In: a.garantarea caracterului public al informatiei
Triunghiul Increderii reprezinta: c.a+b
Un dosar de presa contine numai: d.a+b+c
Un program de comunicare al unei c.a+b
Un program de comunicare pentru contracararea: d.a+b+c
Un program de comunicare publica trebuie sa d.a+b+c
Valorile sociale ale culturii organizationale sunt numai: c.a+b.

INSTITUŢIILE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

INSTITUŢIILE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE




CONF. UNIV. DR. MARIA IONICHE
TITULAR CURS

1. Mesajele adresate Parlamentului de către Preşedintele României:

a. sunt acte politice;
b. îmbracă forma decretelor prezidenţiale;
c. sunt acte juridice.
ANS: a + c

2. Mesajele adresate Parlamentului de către Preşedintele României pot fi atacate în instanţa de contencios administrativ:

a. da, cele juridice
b. nu
c. la Curtea Constituţională
ANS: a

3. Dizolvarea Parlamentului de către Preşedintele României:

a. poate avea loc o singură dată într-un an, dar nu în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui;
b. poate avea loc de două ori în cursul unui an. dar nu în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui;
c. poate avea loc de mai multe ori în cursul unui an, dar nu în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui.
ANS: a

4. Preşedintele României desemnează:

a. primul ministru;
b. candidatul la funcţia de prim ministru;
c. Guvernul.
ANS: b

5. Poate fi atacată în instanţa de contencios desemnarea Primului ministru de către Preşedintele României:

a. nu
b. da
c. la Curtea Constituţională
ANS: a

6. Preşedintele României:

a. negociază tratatele internaţionale;
b. încheie tratate internaţionale;
c. le şi negociază, le şi încheie.
ANS: b


7.Răspunderea politică a Preşedintelui României intervine pentru:

a. săvârşirea unor fapte grave, prin care se încalcă Constituţia;
b. săvârşirea infracţiunii de trădare;
c. săvârşirea faptei de înaltă trădare.
ANS: c

8. Fapta de înaltă trădare a Preşedintelui României poate fi atacată cu acţiune în contencios administrativ:

a. da
b. nu
c. la instanţa penală
ANS: b

9. Răspunderea penală a Preşedintelui României intervine pentru:

a. săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute de Codul penal:
b. săvârşirea infracţiunii de trădare;
c. săvârşirea faptei de înaltă trădare.
ANS: c

10. Noţiunea de executiv bicefal sau dualist, semnifică faptul că:

a. executivul are doi şeii. Preşedintele şi Guvernul:
b. executivul are doi şefi. Preşedintele şi Primul – ministru;
c. executivul are doi şefi. Guvernul şi Primul - ministru;
ANS: a


11. Preşedintele poate participa la şedinţele Guvernului:

a. când se discută probleme de interes naţional care privesc politica externă, apărarea naţională, asigurarea ordinii publice sau la cererea primului ministru;
b. de câte ori doreşte Preşedintele;
c. de câte ori doreşte primul ministru.
ANS: a

12. Când participă Preşedintele României la şedinţele Guvernului:

a. când este invitat de Domnul Prim ministru
b. când doreşte Preşedintele
c. când se discută probleme privind politica externă
ANS: a + c

13. Remanierea guvernamentală este o atribuţie a Preşedintelui, pe care o exercită:

a. la propunerea Guvernului;
b. la propunerea primului-ministru;
c. la propunerea Parlamentului.
ANS: b

14. În cazul răspunderii politice, Preşedintele:

a. este obligat să dea explicaţii Parlamentului cu privire la faptele care i se impută;
b. nu este obligat să dea explicaţii Parlamentului cu privire la faptele care i se impută;
c. poate da explicaţii Guvernului cu privire la faptele care i se impută.
ANS: a

15. În cazul răspunderii penale, Preşedintele:

a. este obligat să dea explicaţii Parlamentului cu privire la faptele care i se impută;
b. nu este obligat să dea explicaţii Parlamentului cu privire la faptele care i se impută;
c. poate da explicaţii Primului-ministru cu privire la faptele care i se impută.
ANS.a

16. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecând faptele de înaltă trădare ale Preşedintelui:

a obligată să îl condamne pe Preşedinte;
b. proceda astfel, încât să îl achite pe Preşedinte;
c.funcţie de condiţiile concrete de fapt şi de drept poate fie să îl condamne, fie să îl achite pe Preşedinte.
ANS: c

17. Care dintre faptele săvârşite de Preşedintele României este judecată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

a. fapta de înaltă trădare
b. fapta de calomnie
c. fapta de furt din dauna avutului obştesc
ANS: a

18. Aprobarea cererii de suspendare din funcţie atrage după sine interimatul funcţiei de Preşedinte, care se exercită:

a. numai de preşedintele Senatului;
b. numai de preşedintele Camerei Deputaţilor;
c. de preşedintele Senatului sau, în lipsa acestuia, de preşedintele Camerei Deputaţilor.
ANS: c

19. Decretele Preşedintelui reprezintă:

a. singura formă prin care Preşedintele îşi duce la îndeplinire atribuţiile;
b. una din formele prin care Preşedintele îşi duce la îndeplinire atribuţiile, cea juridică;
c. forma politică prin care Preşedintele îşi duce la îndeplinire atribuţiile.
ANS: b

20. Decretele Preşedintelui României pot fi atacate în contenciosul administrativ:

a. da
b. nu
c. da, doar cele cu caracter juridic
ANS: c


21. Decretele Preşedintelui sunt:

a. acte cu caracter juridic;
b. acte cu caracter politic;
c. acte cu caracter complex, politic şi juridic, în egală măsură.
ANS: c

22. Mesajele Preşedintelui sunt:

a. o formă de colaborare între Preşedinte şi Parlament;
b. un instrument de control al Preşedintelui de către Parlament;
c. un mijloc de control al Parlamentului de către Preşedinte.
ANS: a

23. Răspunderea penală are următoarele faze procedurale:

a. faza politică, aceasta constând în punerea sub acuzare de către Parlament;
b. faza juridică, aceasta constând în sesizarea Parchetului General de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecata de către înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c. atât faza politică, dar şi faza juridică.
ANS: c

24. Referendumul pentru demiterea Preşedintelui se organizează:

a. de către Parlament;
b. de către Guvern;
c. de către Primul- ministru.
ANS: b

25. În cazul nepublicării decretului Preşedintelui în Monitorul Oficial intervine următoarea sancţiune:

a. nulitatea absolută a decretului;
b. nulitatea relativă a decretului;
c. inexistenţa decretului.
ANS: c

26. Decretul Preşedintelui României nepublicat într-un Monitor Oficial conduce la:

a. obligativitatea decretului
b. anularea decretului
c. inexistenţa decretului
ANS: c

27. Decretele Preşedintelui se contrasemnează
a. de către Primul ministru;
b. de preşedintele Senatului;
c. de preşedintele Camerei Deputaţilor.
ANS: a

28. Se supun contrasemnării:

a. toate decretele Preşedintelui;
b. acele decrete ale Preşedintelui care sunt prevăzute în Constituţie;
c. acele decrete stabilite de către Preşedinte;
ANS: b

29. Prin intermediul contrasemnării se asigură:

a. un control indirect din partea Parlamentului asupra activităţii Preşedintelui;
b. un control indirect din partea Guvernului asupra activităţii Preşedintelui;
c. un control direct din partea Primului - ministru asupra activităţii Preşedintelui.
ANS: a

30. Preşedintele poate consulta Guvernul:

a. atunci când sunt probleme urgente şi de importanţă deosebită;

b. atunci când consideră de cuviinţă;
c. atunci când îl nemulţumeşte activitatea Guvernului.
ANS: a

31. Şedinţele Guvernului la care participă Preşedintele sunt prezidate:

a. de către preşedinte;
b. de către primul- ministru;
c. sunt prezidate fie de Preşedinte, fie de Primul-ministru, după caz
ANS: c

32. Actele Guvernului, adoptate Ia şedinţele la care participă şi Preşedintele:

a. sunt contrasemnate de Preşedinte;
b. sunt semnate de Preşedinte şi contrasemnate de miniştri care au sarcina punerii lor în executare;
c. sunt semnate de Primul-ministru şi contrasemnate de miniştri care au sarcina punerii lor în executare;
ANS: c

33. Actele Guvernului pot fi atacate în instanţa de judecată pentru nelegalitate:

a. nu pot fi atacate
b. pot fi atacate la instanţa civilă
c. ordonanţele şi hotărârile de Guvern pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ
ANS: c

34. Promulgarea legii de către Preşedinte se poate face:

a. într-un termen de 20 de zile de la data trimiterii spre promulgare;
b. într-un termen de 10 de zile de la data trimiterii spre promulgare;
c. Preşedintele nu este ţinut de nici un termen, în interiorul căruia să facă
promulgarea legii.
ANS: a

35. Promulgarea legii de către Preşedinte:

a. este o obligaţie constituţională a acestuia;
b. este un atribut specific numai Preşedintelui României;
c. este lăsată la latitudinea Preşedintelui României.
ANS: a

36. Preşedintele are posibilitatea să se opună promulgării legii:

a. doar sesizând Curtea Constituţională, în cazul când apreciază că legea e
neconstituţională;
b. doar solicitând reexaminarea legii de către Parlament, în cazul când apreciază că legea e neoportună din punct de vedere politic;
c. sesizează Curtea Constituţională, sau trimite legea Parlamentului spre reexaminare
ANS: c

37. Judecătorii numiţi de preşedintele României:

a. se bucură de inamovibilitate;
b. se bucură de imunitate;
c. se bucură de stabilitate;
ANS: a

38. Care este actul prin care Preşedintele României numeşte judecătorii în funcţie:

a. prin lege
b. prin hotărâre de Guvern
c. prin decret prezidenţial
ANS: c

39. În ce situaţii este interzisă dizolvarea Parlamentului de către preşedinte:

a. în timpul stării de asediu, de urgenţă sau în ultimele şase luni ale mandatului preşedintelui;
b. în cursul primului an al mandatului preşedintelui
c. în ultimele 6 luni de mandat
ANS: a

40. Preşedintele acordă:

a. graţierea individuală;
b. graţierea colectivă;
c. amnistia.
ANS: a

41. Preşedintele României acordă titluri onorifice :

a. meritul judiciar pentru judecători
b. titlul de doctor în ştiinţe politice
c. premii ştiinţifice
ANS: a

42. Mesajul prezentat de preşedinte atrage următoarele consecinţe juridice:

a. întrunirea Parlamentului în şedinţă comună pentru a prezenta mesajul;
b. întrunirea Parlamentului în şedinţă comună pentru a prezenta şi dezbate mesajul;
c. adoptarea de către Parlament a unei legi referitoare la problema care a făcut obiectul mesajului.
ANS: b

43. Preşedintele exercită funcţia de mediere:

a. între statul român şi alte state;
b. între Parlament şi Guvern;
c. între cele trei puteri ale statului şi între stat şi societate.
ANS: c

44. Preşedintele se poate opune promulgării unei legi:

a. sesizând Curtea Constituţională sau, după caz, parlamentul;
b. sesizând Guvernul;
c. sesizând înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ANS: a

45. Preşedintele numeşte Guvernul:

a. care a primit votul de încredere de la Parlament;
b. nu e obligat să ţină seama de votul de încredere de la Parlament
c. numeşte în Guvern alte persoane
ANS: a

46. Preşedintele este:

a. comandantul forţelor armate şi preşedinte al CSAT;
b. numai comandantul forţelor armate;
c. comandantul forţelor armate şi vicepreşedinte al CSAT.
ANS: a

47. Actele de comandament privind forţele armate ale Preşedintelui pot fi atacate în instanţă:

a. nu pot fi atacate
b. sunt exceptate de la controlul de legalitate pe calea instanţei de contencios
c. pot fi atacate la instanţa civilă
ANS: b

48. Structura Guvernului, potrivit Constituţiei, este:

a. prim ministru, miniştri şi alţi membri, stabiliţi prin lege organică;
b. prim ministru, miniştri, miniştri delegaţi;
c. prim ministru, miniştri, miniştri delegaţi, alţi membri stabiliţi prin lege organică
ANS: c

49. Exercitarea mandatului Guvernului începe de la data:

a. acordării votului de învestitură de către Parlament;
b. emiterii decretului prezidenţial de numire;
c. depunerii jurământului în faţa Preşedintelui României.
ANS: c

50. Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu:

a. calitatea de deputat sau senator;
b. exercitarea altei funcţii publice de autoritate, cu excepţia aceleia de deputat sau de senator;
c. exercitarea de acte de comerţ, inclusiv a vânzării de acţiuni.
ANS: b

51. Angajarea răspunderii Guvernului poate avea ca obiect:

a. un program de guvernare, o declaraţie politică şi un proiect de lege;
b. o declaraţie politică şi un proiect de lege, organică sau ordinară;
c. un program de guvernare şi o declaraţie politică.
ANS: a

52. Răspunderea Guvernului este o răspundere:

a. penală
b. civilă
c. politică
ANS: c

53. Ordonanţele obişnuite (simple):

a. se emit în baza unei împuterniciri dată de Senatul României;
b. se emit pe baza unei legi de abilitare a Parlamentului;
c. se pot emite fără lege de abilitare.
ANS: b

54. Interpelările pot fi :

a. orale sau scrise;
b. numai orale;
c. numai scrise.
ANS: c

55. De câte feluri pot fi interpelările:

a. politice
b. publice
c. orale sau scrise
ANS: b

56. Întrebările pot fi:

a. orale sau scrise;
b. numai orale;
c. numai scrise.
ANS: a

57. Hotărârile de Guvern se adoptă:

a. pentru organizarea executării legilor;
b. pentru a înlocui legea;
c. pentru a modifica sau completa legea.
ANS: a

58. Hotărârile de Guvern trebuie publicate şi unde:

a. în culegeri de hotărâri ale Guvernului
b. în Monitorul Oficial al României
c. nu trebuie publicate
ANS: b

59. Hotărârile de Guvern pot fi atacate pentru nelegalitate la instanţa de judecată:

a. pot fi atacate la instanţa civilă
b. nu pot fi atacate la nici o instanţă de judecată
c. se pot ataca pentru nelegalitate la instanţa de contencios administrativ
ANS: c

60. Ordonanţele de Guvern se adoptă:

a. pentru organizarea executării legilor;
b. pentru a înlocui legea;
c. pentru a modifica sau completa legea.
ANS: b

61. Ordonanţele de Guvern pot fi atacate pentru nelegalitate la instanţa de judecată:

a. pot fi atacate la instanţa civilă
b. nu pot fi atacate la nici o instanţă de judecată
c. se pot ataca pentru nelegalitate la instanţa de contencios administrativ, doar însoţite de excepţia de neconstituţionalitate
ANS: c

62. Ordonanţele simple (obişnuite) se adoptă:

a. domeniul legilor organice;
b. în domeniul legilor ordinare;
c. atât în domeniul legilor organice, cât şi al celor ordinare.
ANS: b

63. Ordonanţele simple (obişnuite ):

a. se supun întotdeauna aprobării Parlamentului;
b. se supun aprobării Parlamentului doar dacă legea de abilitare prevede acest lucru;
c. se supun aprobării Parlamentului doar atunci când Guvernul hotărăşte acest lucru.
ANS: b

64. Ordonanţele de urgenţă:

a. se supun întotdeauna aprobării Parlamentului;
b. se supun aprobării Parlamentului doar dacă legea de abilitare prevede acest lucru;
c. se supun aprobării Parlamentului doar atunci când Guvernul hotărăşte acest lucru.
ANS: a

65. Ordonanţele de urgenţă se adoptă:

a. în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată;
b. în cazuri extraordinare;
c. atunci când Guvernul apreciază că este necesară adoptarea unei asemenea ordonanţe.
ANS: a

66. Ordonanţele de urgenţă intră în vigoare:

a. la data adoptării;
b. la data depunerii spre aprobare la Parlament, indiferent dacă a fost sau nu publicată în Monitorul Oficial;
c. la data depunerii spre aprobare la Parlament, cu condiţia să fi fost publicată în Monitorul Oficial.
ANS: c

67. Nepublicarea unei hotărâri sau ordonanţe de Guvern atrage una din următoarele sancţiuni:

a. inexistenţa;
b. nulitatea absolută;
c. nulitatea relativă;
ANS: a

68. Este obligatorie publicarea unei Hotărâri de Guvern şi unde:

a. nu este obligatorie
b. se publică în culegeri de hotărâri ale instanţei supreme
c. se publică în Monitorul Oficial al României, fiind obligatorii
ANS: c

69. Este obligatorie publicarea unei Ordonanţe de Guvern şi unde:

a. nu este obligatorie
b. se publică în culegeri de hotărâri ale instanţei supreme
c. se publică în Monitorul Oficial al României, fiind obligatorii
ANS: c

70. Sunt exceptate de la obligativitatea publicării:

a. hotărârile cu caracter militar, care se comunică doar instituţiilor interesate;
b. ordonanţele cu caracter militar, care se comunică doar instituţiilor interesate;
c. deciziile Prim - ministrului.
ANS: a

71. Suspendarea unui membru al Guvernului poate fi dispusă de Preşedintele României:

a. când s-a cerut urmărirea penală a acestuia;
b. când s-a formulat o plângere împotriva acestuia;
c. când preşedintele apreciază că nu-şi îndeplineşte în mod corespunzător atribuţiile;
ANS: a

72. Suspendarea de drept a unui membru al Guvernului poate fi dispusă de Preşedintele României:

a. când s-a cerut urmărirea penală a acestuia;
b. când membrul Guvernului a fost trimis în judecată;
c. când solicită Primul- ministru.
ANS: b

73. Hotărârile de Guvern pot fi atacate:

a. în faţa instanţei de contencios administrativ;
b. în faţa Curţii Constituţionale;
c. în faţa instanţelor de drept comun.
ANS: a

74. Hotărârile de Guvern pot fi atacate:

a. la Tribunalul Municipiului Bucureşti
b. la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
c. la Curtea de Apel, pe fond, iar în recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
ANS: c

75. Ordonanţele de Guvern pot fi atacate:

a. la Tribunalul Municipiului Bucureşti
b. la Curtea de Apel, pe fond, iar în recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
c. la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
ANS: b

76. Ordonanţele de Guvern:

a. se semnează de Primul -ministru;
b. se semnează de Primul- ministru şi de ministrul care a propus proiectul;
c. se semnează de Primul-ministru şi de miniştrii care au sarcina punerii lor în executare.
ANS: c

77. Hotărârile de Guvern:

a. se semnează de Primul -ministru;
b. se semnează de Primul- ministru şi de ministrul care a propus proiectul;
c. se semnează de Primul-ministru şi de miniştri care au sarcina punerii lor în executare
ANS: c

78. În cazul în care instanţa de judecată dispune anularea unei Hotărâri de Guvern aceasta trebuie publicată şi unde:

a. hotărârea de anulare se publică la uşa instanţei
b. hotărârea de anulare se publică la sediul Guvernului
c. hotărârea de anulare se publică în Monitorul Oficial al României
ANS: c

79. În cazul în care instanţa de judecată dispune anularea unei Ordonanţe de Guvern aceasta trebuie publicată şi unde:

a. hotărârea de anulare a ordonanţei de Guvern se publică la uşa instanţei
b. hotărârea de anulare a ordonanţei de Guvern se publică la sediul Guvernului
c. hotărârea de anulare a ordonanţei de Guvern se publică în Monitorul Oficial al României
ANS: c

80. Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de :

a. o pătrime din numărul total al deputaţilor;
b. pătrime din numărul total al senatorilor;
c. o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor.
ANS: c

81. Moţiunea de cenzură poate fi adoptată de :

a. majoritatea deputaţilor;
b. majoritatea senatorilor;
c. majoritatea deputaţilor şi senatorilor.
ANS: c

82. Votarea moţiunii de cenzură poate avea, ca şi consecinţă:

a. retragerea încrederii Parlamentului în Guvern;
b. retragerea încrederii Parlamentului în Primul-ministru;
c. retragerea încrederii Parlamentului în miniştrii care au făcut obiectul moţiunii.
ANS: a


83. Răspunderea penală a membrilor Guvernului are loc pentru fapte penale pe care aceştia le săvârşesc:

a. în exerciţiul funcţiei lor;
b. indiferent de modul în care au fost săvârşite faptele;
c. în viaţa lor privată.
ANS: a

84. Ordonanţele de urgenţă pot fi adoptate:

a. numai în domeniul legilor organice;
b. numai în domeniul legilor ordinare;
c. în domeniul legilor organice şi ordinare.
ANS: a

85. Organele centrale de specialitate se organizează:

a. numai în subordinea Guvernului;
b. numai în subordinea ministerelor;
c. în subordinea Guvernului, în subordinea ministerelor şi ca autorităţi centrale.
ANS: c

86. Autorităţile centrale autonome se pot înfiinţa prin:

a. lege organică;
b. lege ordinară.
c. prin ordonanţă simplă şi prin hotărâre de Guvern.
ANS: a

87. Guvernul şi ministerele pot să înfiinţeze în subordinea lor autorităţi centrale de specialitate:

a. dacă legea le recunoaşte o asemenea competenţă şi există avizul Curţii de Conturi;
b. dacă acest lucru este prevăzut în actul de organizare şi funcţionare;
c. dacă Parlamentul aprobă această posibilitate.
ANS: a

88. Organele administraţiei centrale de specialitate pot să emită acte juridice care să aibă:

a. numai caracter normativ;
b. numai caracter individual;
c. atât caracter normativ cât şi caracter individual.
ANS: c

89. Actele juridice administrative individuale sau normative ale organelor centrale de specialitate pot fi atacate în instanţa de contencios:

a. nu pot fi atacate în instanţă
b. sunt exceptate de la controlul instanţei de judecată
c. pot fi atacate pentru nelegalitate la instanţa de contencios administrativ competentă
ANS: c

90. Avizul Curţii de Conturi cerut pentru înfiinţarea unui organ central de
specialitate în subordinea Guvernului sau a unui minister are caracter:

a. consultativ;
b. facultativ;
c. conform.
ANS: c

91. Reglementarea organizării şi funcţionării ministerelor, potrivit Constituţiei, este de domeniul:

a. unei legi organice;
b. unei legi ordinare;
c. unei legi constituţionale.
ANS: a

92. Ministerele au o competenţă materială:

a. generală;
b. de specialitate;
c. atât generală cât şi de specialitate.
ANS: b


93. Organele administraţiei centrale de specialitate au competenţă teritorială:

a. la nivelul întregii ţări;
b. la nivelul unei regiuni de dezvoltare;
c. la nivelul unui judeţ.
ANS: a

94. Conducătorii organelor centrale de specialitate au statut de:

a. demnitari politici;
b. funcţionari publici;
c. personal contractual.
ANS: a

95. Din punct de vedere al modului de înfiinţare, autorităţile centrale de
specialitate autonome pot fi înfiinţate:

a. prin lege organică;
b. prin lege ordinară;
c. prin lege organică sau ordinară.
ANS: a

96. Actele emise de organele centrale de specialitate sunt:

a. acte administrative;
b. acte comerciale;
c. acte de drept al muncii.
ANS: a

97. Actele emise de organele centrale de specialitate sunt:

a. acte comerciale
b. acte disciplinare
c. acte administrative unilaterale
ANS: c

98. Actele emise de organele centrale de specialitate sunt:

a. acte administrative supuse controlului de legalitate exercitat de instanţele de
contencios administrativ;
b. acte administrative supuse controlului de constituţionalitate exercitat de Curte Constituţională.
c. nu se supun controlului instanţei de judecată
ANS: a

99. Numărul consilierilor ce compun Consiliul Judeţean se stabileşte prin:

a. hotărâre de Guvern;
b. ordonanţă de Guvern;
c. ordin al prefectului.
ANS: c

100. Consiliul Judeţean adoptă:

a. ordine;
b. decizii;
c. hotărâri.
ANS: c

101. Hotărârile adoptate de Consiliul Judeţean se supun controlului de egalitate exercitat de:

a. Primul ministru
b. instanţa de contencios administrativ
c. Curtea Constituţională
ANS: b

102. Secretarul judeţului are statut de :

a. înalt funcţionar public;
b. funcţionar public de conducere;
c. funcţionar public de execuţie.
ANS: b

103. Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg din rândul consilierilor judeţeni:

a. cu votul majorităţii consilierilor în funcţie;
b. cu votul majorităţii consilierilor prezenţi;
c. cu votul a 2/3 din numărul consilierilor în funcţie;
ANS: b

104. Preşedintele consiliului judeţean, în exercitarea atribuţiilor sale, emite:

a. decizii, care pot avea atât caracter normativ, cât şi caracter individual;
b. dispoziţii, care pot avea atât caracter normativ, cât şi caracter individual;
c. dispoziţii, care pot avea numai caracter individual.
ANS: b

105. Dispoziţiile emise de Preşedintele Consiliului Judeţean în calitate de autoritate publică sunt:

a. acte civile
b. acte comerciale
c. acte administrative
ANS: c

106. Şedinţele consiliului judeţean au loc:

a. în fiecare lună;
b. la două luni;
c. trimestrial.
ANS: a

107. Consiliul judeţean se alege prin:

a. vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat;
b. vot indirect, din rândul consilierilor locali;
c. nu se alege, ci este numit de prefect, dintre consilierii locali.
ANS: a


108. Între autorităţile administraţiei publice constituite la nivel judeţean şi
centrale există:

a. raporturi de subordonare;
b. nu există raporturi de subordonare.
c. raporturi de colaborare
ANS: c

109. Dizolvarea de drept a consiliului judeţean se hotărăşte:

a. de instanţa de judecată;
b. de către prefect;
c. de Guvern.
ANS: a

110. Preşedintele consiliului judeţean este o autoritate:

a. cu caracter executiv;
b. cu caracter deliberativ;
c. are atât atribuţii deliberative, cât şi executive.
ANS: c

111. Hotărârile consiliului judeţean:

a. se semnează numai de preşedintele consiliului judeţean;
b. se semnează de preşedintele consiliului judeţean sau vicepreşedintele care condus şedinţa şi de secretar;
c. se semnează consilierii care au participat la şedinţă
ANS: b

112. Hotărârile Consiliului Judeţean sunt:

a. acte comerciale
b. acte administrative de autoritate publică
c. acte constituţionale
ANS: b

113. Hotărârile Consiliului Judeţean emise în calitate de autoritate publică sunt supuse controlului de legalitate la:

a. instanţa de drept comun
b. la instanţa supremă
c. la instanţa de contencios administrativ competentă
ANS: c

114. Prefectul este:

a. reprezentantul Guvernului în fiecare judeţ şi al municipiului Bucureşti;
b. reprezentantul Parlamentului în fiecare judeţ şi al municipiului Bucureşti;
c. reprezentantul Preşedintelui în fiecare judeţ şi al municipiului Bucureşti;
ANS: a

115. Actul atacat de prefect în contenciosul administrativ este:

a. suspendat de drept;
b. se suspendă numai dacă dispune instanţa;
c. îşi încetează efectele juridice.
ANS: a

116. Prefectul are în prezent statut de:

a. înalt funcţionar public;
b. om politic;
c. funcţionar public de conducere.
ANS: a

117. Prefectul are dreptul să atace la instanţa de contencios administrativ o dispoziţie de Primar:

a. nu poate
b. poate ataca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
c. poate ataca pentru nelegalitate la instanţa de contencios administrativ competentă
ANS: c

118. Oficiile prefecturale se înfiinţează prin ordin al prefectului, în baza avizului emis de:

a. Guvernul României;
b. Primul- ministru;
c. Ministerul Internelor şi al Reformei Administrative.
ANS: c

119. Ordinele prefectului sunt acte administrative care pot avea:

a. caracter normativ;
b. caracter individual;
c. atât caracter normativ cât şi caracter individual.
ANS: c

120. Ordinele prefectului care au caracter normativ se comunică de îndată:

a. Ministerul Internelor şi al Reformei Administrative;
b. Guvernul României;
c. Primul- ministru.
ANS: a

121. Ordinul Prefectului poate fi atacat pentru nelegalitate la:

a. la Guvern
b. la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
c. la instanţa de contencios administrativ competentă
ANS: c

122. În cazul încălcării interdicţiei de a face parte dintr-un partid politic impusă prefecţilor şi subprefecţilor, intervine una din următoarele consecinţe:

a. destituirea din înalta funcţie pe care o ocupă;
b. suspendarea de drept a raportului de serviciu;
c. eliberarea din funcţia publică.
ANS: a

123. Numirea şi eliberarea din funcţie a prefectului se fac prin:

a. Hotărâre de Guvern;

b. ordonanţă de Guvern;
c. ordonanţă de urgenţă.
ANS: a

124. Hotărârea Guvernului de numire în funcţie a unui Prefect este un act:

a. de dreptul muncii
b. un act politic
c. un act de drept administrativ
ANS: c

125. Hotărârea Guvernului de numire în funcţie a unui Prefect poate fi atacată în instanţă:

a. nu poate fi atacată la instanţa de judecată
b. se poate ataca doar la Guvern
c. poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competentă
ANS: c

126. Hotărârea Guvernului de numire în funcţie a unui Prefect se poate suspenda în ce priveşte executarea ei, de către cine:

a. se poate suspenda de Guvern
b. nu se poate suspenda
c. se poate suspenda executarea Hotărârii de Guvern de numirea unui Prefect, de instanţa de contencios administrativ prin Hotărâre Judecătorească
ANS: c

127. Care este instanţa competentă să dispună suspendarea executării unei Hotărâri de Guvern de numire în funcţia publică de Prefect:

a. instanţa civilă
b. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
c. Curtea de Apel, secţia de contencios administrativ
ANS: c

128. Guvernul poate revoca din funcţie un Prefect, dacă da, care este actul de revocare:

a. nu poate să revoce din funcţie un Prefect
b. poate să revoce ca urmare a Hotărârii instanţei , tot printr-o Hotărâre de Guvern
c. Guvernul poate revoca din funcţia publică un Prefect printr-o Hotărâre de Guvern
ANS: c

129. Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă pate:

a. există raporturi de subordonare;
b. nu există raporturi de subordonare, ci de colaborare
c. raporturi de servicii publice
ANS: b

130. Prefecţii şi subprefecţii în funcţie au fost numiţi înalţi funcţionari publici:

a. în urma unui examen de atestare pe post;
b. în urma unui concurs;
c. în urma unei hotărâri de Guvern
ANS: c

131. Funcţia de Prefect poate fi ocupată de:

a. un funcţionar public
b. orice persoană cu studii juridice
c. de un înalt funcţionar public, prin concurs
ANS: c

132. Controlul de tutelă exercitat de Prefect vizează:

a. toate actele administrative care emană de la autorităţile autonome locale;
b. actele care emană de la autorităţile autonome locale, cu excepţia actelor de gestiune.
c. actele autorităţilor administrativ aflate în subordine
ANS: a

133. Controlul de tutelă exercitat de Prefect este:

a. un control de legalitate
b. un control de specialitate
c. un control ierarhic
ANS: a

134. Prefectul, în sistemul constituţional actual:

a. este înalt funcţionar public;
b. este funcţionar public de conducere;
c. este demnitar politic.
ANS: a

135. Colectivitatea locală reprezintă:

a. totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ teritorială;
b.totalitatea autorităţilor administraţiei publice locale;
c.totalitatea consiliilor locale şi consiliilor judeţene din unitatea administrativă
ANS: a

136. În ce lege a fost introdus principiul legalităţii:

a. principiul legalităţii a fost introdus în legea administraţiei publice nr. 69/1991 ca urmare a modificării şi completării sale prin legea nr. 24/1996
b. principiul legalităţii a fost introdus în legea administraţiei publice nr. 215/2001 ca urmare a modificării şi completării sale prin legea nr. 24/1996
c. principiul legalităţii a fost introdus în legea administraţiei publice nr. 70/1991 ca urmare a modificării şi completării sale prin legea nr. 24/1996
ANS: a

137. Viceprimarul este ales în mod indirect cu votul majorităţii de către:

a. consiliul local;
b. cetăţeni;
c. Preşedintele României
ANS: a

138. Consiliul local ca autoritate publică emite:

a. .acte administrative
b. acte de comerciant
c. acte civile
ANS: a

139. Actele administrative ale consiliului local pot fi:

a. Hotărâri de consiliul local
b. Dispoziţii de consiliul local
c. Ordine ale consiliului local
ANS: a

140. Hotărârile consiliului local pot fi atacate pentru nelegalitate, unde:

a. la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
b. la instanţa de drept comun
c. la instanţa de contencios competentă
ANS: c

141. Atunci când o Hotărâre de consiliu local este nelegală , cine constată nelegalitatea acesteia:

a. Curtea de Apel
b. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
c. Tribunalul, secţia de contencios administrativ
ANS: c

142. Atunci când o Hotărâre de Guvern este nelegală , cine constată nelegalitatea acesteia:

a. Curtea de Apel – secţia contencios administrativ
b. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
c. Tribunalul, secţia de contencios administrativ
ANS: a