Dreptul administrativ al bunurilor

Dreptul administrativ al bunurilor

MULTIPLE CHOICE

1. Cărei ramuri de drept aparţine dreptul administrativ?
a. Dreptul administrativ este o ramură a dreptului public român.
b. Dreptul administrativ este o ramură a dreptului privat român.
c. Dreptul administrativ este o ramură a dreptului internaţional.


ANS: A

2. Ce reglementează normele juridice care formează ramura dreptului administrativ al bunurilor?
a. Aceste norme juridice reglementează numai situaţia bunurilor administraţiei publice.
b. Aceste norme juridice reglementează numai regimul juridic domenial aplicabil bunurilor administraţiei publice.
c. Aceste norme juridice reglementează numai situaţia bunurilor administraţiei publice si regimul juridic domenial aplicabil acestora.


ANS: C

3. Dreptul administrativ ca ramură a dreptului public reglementează:
a. Relaţiile sociale care se nasc, modifică sau sting în sfera dreptului financiar.
b. Relaţiile sociale care se nasc, modifică sau sting în sfera puterii politico-executive.
c. Relaţiile sociale care se nasc, modifică sau sting în sfera administraţiei publice.


ANS: C

4. Dreptului administrativ al bunurilor este subramură a :
a. Dreptului comercial.
b. Dreptului administrativ.
c. Dreptului valorilor imobiliare.


ANS: B

5. Pe baza criteriului „după modul de încorporare în domeniul public” doctrina franceză clasifica domeniul public astfel:
a. Domeniul public al statului si al judeţului.
b. Domeniul public natural si artificial.
c. Domeniul public aerian si terestru.


ANS: B

6. Pe baza criteriului „după persoana administrativă căreia îi aparţinea” doctrina franceza clasifica domeniul public astfel:
a. Domeniul public al statului,al judeţului si al comunei.
b. Domeniul public aerian, maritim si terestru.
c. Domeniul public natural si artificial.


ANS: A

7. Care au fost, în ţara noastră, primele acte cu caracter constituţional care cuprindeau reglementări referitoare la „bunurile publice”?
a. Primele acte au fost Regulamentele Organice.
b. Primul act a fost Letopiseţul Moldovei.
c. Primul act a fost Constituţia din 1866.


ANS: A

8. Ce semnificaţie avea noţiunea de „domeniul statului” uzitată de Codul civil român din 1864?
a. Aceasta se referea la domeniul public al statului.
b. Aceasta se referea la bunurile ce nu aparţin statului.
c. Aceasta se referea la domeniul bunurilor care pot fi proprietate privată.


ANS: A

9. Care Constituţii ale României au înlocuit noţiunile de „domeniu public”, „proprietate publică” şi „proprietate privată”, cu noţiunile de „proprietate socialistă de stat”, „proprietate socialistă cooperatistă” si, respectiv, „proprietate personală”?
a. Constituţiile comuniste din 1948, 1952 si 1965.
b. Constituţiile din 1866 si 1923.
c. Constituţiile din 1923 si 1938.


ANS: A

10. Care Constituţie a României consfinţeşte cele 2 forme ale proprietăţii – proprietatea publică si proprietatea privată?
a. Constituţia din 1952.
b. Constituţia din 1965.
c. Constituţia din 1991.


ANS: C

11. Ce au făcut Constituţiile din 1948, 1952 si 1965?
a. Aceste constituţii au utilizat noţiunile de domeniu public, proprietate publică si proprietate privată, dar numai pentru a desemna proprietatea socialistă.
b. Aceste constituţii au eliminat din sistemul proprietăţii, noţiunile de domeniu public, proprietate publică şi proprietate privată.
c. Aceste constituţii nu au folosit noţiunile de proprietate socialistă de stat, proprietate socialistă cooperatistă si proprietate personală.


ANS: B

12. Potrivit definiţiei legale, precizaţi din ce este alcătuit domeniul public.
a. Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute la art.136 alin.4 din Constituţia României, republicată.
b. Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute în anexa la Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.
c. Domeniul public este alcătuit din bunurile care sunt de uz sau de interes public si sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ teritoriale prin naţionalizare.


ANS: A

13. Prin ce lege este reglementată proprietatea publică, dar si regimul juridic al acesteia?
a. Prin Legea nr.33/1994.
b. Prin Legea nr.213/1998.
c. Prin O.U.G. nr.54/2006.


ANS: B

14. Bunurile care aparţin domeniului public, prin destinaţia expresă a legii sau prin natura lor sunt:
a. De uz sau de interes public.
b. Folosite de către toată lumea.
c. Supuse unui anume regim juridic administrativ.


ANS: A

15. Care este scopul patrimoniului, în cazul persoanelor fizice, aşa cum rezulta el din definiţia dată de doctrina civilă românească?
a. Satisfacerea nevoilor persoanelor fizice titulare;
b. Realizarea sarcinilor pentru care au fost înfiinţate;
c. Satisfacerea parţială a nevoilor acestora.


ANS: A

16. Care este scopul patrimoniului, in cazul persoanelor juridice, aşa cum rezultă el din definiţia dată de doctrina civilă românească ?
a. Satisfacerea nevoilor persoanelor juridice;
b. Dobândirea personalităţii juridice;
c. Realizarea sarcinilor pentru care au fost înfiinţate.


ANS: C

17. Precizaţi în proprietatea cui pot fi bunurile aparţinând domeniului public:
a. În proprietatea persoanelor juridice de drept public, în proprietatea comunei şi a municipiului.
b. Aceste bunuri pot sa fie numai în proprietatea comunei.
c. Aceste bunuri pot sa fie numai în proprietatea municipiului.


ANS: A

18. Precizaţi ce fel de persoană este Comuna:
a. Comuna este persoana juridică de drept public care are capacitate juridică deplină.
b. Comuna este persoană juridica de drept privat care nu are capacitate juridică deplină, ci numai un patrimoniu propriu.
c. Comuna este persoana juridică de drept public care are capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu.


ANS: C

19. Ce fel de patrimoniu au statul şi unităţile administrativ teritoriale?
a. Statul si unităţile administrativ teritoriale au un patrimoniu compus dintr-o masă de bunuri ce formează domeniul public şi dintr-o masă de bunuri ce formează domeniul privat, fiecare având regimuri juridice distincte, un regim juridic de drept administrativ in cazul bunurilor aparţinând domeniului public si un regim juridic de drept civil în cazul bunurilor care formează domeniul privat.
b. Statul si unităţile administrativ teritoriale au un patrimoniu ca si persoanele juridice de drept privat.
c. Statul si unităţile administrativ teritoriale au un patrimoniu ca si persoanele juridice de drept public.


ANS: A

20. Din ce este format patrimoniul unei persoane?
a. Patrimoniul unei persoane este format numai din bunurile ce aparţin persoanei respective.
b. Patrimoniul unei persoane este format din totalitatea drepturilor si obligaţiilor cu valoare economica şi a bunurilor la care se referă aceste drepturi.
c. Patrimoniul unei persoane este format exclusiv din drepturile şi obligaţiile cu valoare economică.


ANS: B

21. Ce fel de drepturi sunt drepturile patrimoniale?
a. Drepturile patrimoniale sunt drepturile care au un conţinut economic.
b. Drepturile patrimoniale sunt drepturi personale nepatrimoniale.
c. Drepturile patrimoniale sunt drepturile care nu au un conţinut economic, adică sunt neevaluabile in bani.


ANS: A

22. Cum se clasifica drepturile patrimoniale?
a. Drepturile patrimoniale se clasifică în drepturi patrimoniale şi drepturi nepatrimoniale.
b. Drepturile patrimoniale se clasifică în drepturi cu caracter personal şi drepturi cu caracter impersonal.
c. Drepturile patrimoniale se clasifică în drepturi reale şi drepturi de creanţă.


ANS: C

23. Precizaţi ce este dreptul real.
a. Dreptul real este dreptul personal nepatrimonial în virtutea căruia titularul său poate să exercite atributele asupra unui lucru determinat sau nedeterminat, în mod direct, fără a mai fi necesară intervenţia unei alte persoane;
b. Dreptul real este dreptul subiectiv în virtutea căruia titularul său poate să-şi exercite atributele asupra unui lucru determinat, în mod direct si nemijlocit, fără a mai fi necesară intervenţia unei alte persoane;
c. Dreptul real este dreptul de creanţă în virtutea căruia titularul său poate să exercite posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor pe care le deţine în proprietate.


ANS: B

24. Ce se întelege prin regim domenial?
a. Se înţelege totalitatea bunurilor aparţinând persoanelor juridice de drept public.
b. Se înţelege totalitatea normelor juridice speciale aplicabile bunurilor aparţinând persoanelor juridice de drept public si relaţiilor sociale născute în legătura cu utilizarea acestor bunuri care formează domeniul statului, judeţului, municipiului, oraşului sau comunei.
c. Se înţelege totalitatea bunurilor aparţinând statului, judeţului, municipiului, oraşului si comunei şi totalitatea normelor juridice speciale aplicabile relaţiilor sociale născute în legătură cu utilizarea acestor bunuri.


ANS: B

25. Ce fel de drepturi sunt drepturile domeniale?
a. Acestea sunt drepturi personale nepatrimoniale.
b. Acestea sunt drepturi reglementate de normele de drept privat.
c. Acestea sunt drepturi supuse unui regim mixt, dominat de normele de drept public.


ANS: C

26. Cine sunt titularii domeniului public?
a. Titularii domeniului public sunt numai statul si unităţile administrativ teritoriale.
b. Titularii domeniului public sunt statul, unităţile administrativ teritoriale, oraşul, judeţul, comuna.
c. Titularii domeniului public sunt numai oraşul si judeţul.


ANS: B

27. Precizaţi ce conţine dreptul de proprietate publică.
a. Dreptul de proprietate publica conţine aceleaşi atribute ca si dreptul de proprietate privată, cu excepţia dreptului de dispoziţie, întrucât bunurile proprietate publică sunt inalienabile.
b. Cuprinde trei prerogative: posesia, folosinţa şi dispoziţia.
c. Cuprinde trei atribute: jus possidendi, jus utendi şi jus fruendi.


ANS: B

28. Precizaţi care sunt trăsăturile comune ale dreptului de proprietate publică în raport de cele ale dreptului de proprietate privată?
a. Acesta este un drept personal nepatrimonial.
b. Acesta este un drept real absolut, exclusiv si perpetuu.
c. Acesta este un drept de creanţă asupra bunului aflat in proprietatea titularului sau.


ANS: B

29. Ce fel de sancţiune se aplică actelor juridice de drept privat prin care sunt înstrăinate bunuri aparţinând domeniului public?
a. Se aplică sancţiunea nulităţii absolute.
b. Se aplică sancţiunea nulităţii relative.
c. Nu se aplică nici un fel de sancţiune, ele sunt valabile cu condiţia confirmării operaţiunii prin act al autorităţii competente.


ANS: A

30. Prin ce fel de act se poate face trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale?
a. Acest lucru se poate face numai prin hotărâre a consiliului local.
b. Acest lucru se poate face prin hotărâre a Guvernului.
c. Acest lucru se poate face prin hotărâre a Consiliului Judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local.


ANS: B

31. Prin ce modalitate poate fi dobândit dreptul de proprietate publică?
a. Prin naţionalizare.
b. Pe cale naturala.
c. Prin concesiune publica, potrivit legii.


ANS: B

32. Cum poate fi dobândit dreptul de proprietate publică?
a. Prin naţionalizare, adică prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale in domeniul public al acestora, pentru cauza de utilitate publică.
b. Dreptul de proprietate publică poate fi dobândit prin acte de donaţie sau legate acceptate de Parlament.
c. Dreptul de proprietate publică poate fi dobândit prin expropriere pentru cauza de utilitate publică.


ANS: C

33. Care este actul normativ cadru de reglementare a instituţiei exproprierii pentru cauza de utilitate publica?
a. Legea nr.18/1991.
b. Legea nr.213/1998.
c. Legea nr.33/1994.


ANS: C

34. Ce reprezintă exproprierea pentru cauza de utilitate publică?
a. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica reprezintă o operaţiune juridică de naţionalizare având ca obiect trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului in domeniul public al acestuia.
b. Exproprierea pentru cauza de utilitate publică reprezintă o operaţiune juridică de drept public având ca principal efect constituirea domeniului public prin dobândirea dreptului de proprietate publică asupra unor bunuri proprietate privată, pe baza unei juste şi prealabile despăgubiri, în scopul satisfacerii interesului general prin executarea unor lucrări de utilitate publică.
c. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica reprezintă o operaţiune juridică de drept privat prin care titularii dreptului de proprietate privata donează bunurile ce le aparţin în vederea satisfacerii interesului general.


ANS: B

35. Ce fel de bunuri pot face obiect al exproprierii pentru cauza de utilitate publică?
a. Bunurile imobile.
b. Bunurile mobile.
c. Bunurile imobile şi bunurile mobile.


ANS: A

36. Care este condiţia principală a declanşării procedurii exproprierii pentru cauza de utilitate publica?
a. Condiţia principală este justa despăgubire.
b. Condiţia principala este acordul persoanei vizate de această măsură.
c. Condiţia principală este declararea utilităţii publice.


ANS: C

37. Cum se poate realiza exproprierea pentru cauză de utilitate publică?
a. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica se poate realiza în lipsa declarării utilităţii publice, daca ordinea publica şi siguranţa naţională o cer.
b. Exproprierea pentru cauza de utilitate publică se poate realiza numai după o dreaptă si prealabilă despăgubire.
c. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica se poate realiza numai în privinţa bunurilor mobile.


ANS: B

38. Câte etape cuprinde faza administrativă a procedurii exproprierii?
a. Doua etape: etapa declarării utilităţii publice şi etapa măsurilor premergătoare exproprierii.
b. Trei etape: etapa declarării utilităţii publice, etapa măsurilor premergătoare exproprierii şi etapa judiciară.
c. Patru etape: etapa declarării utilităţii publice, etapa măsurilor premergătoare exproprierii, etapa judiciară şi etapa plăţii efective a despăgubirii şi preluării imobilului expropriat.


ANS: A

39. De către cine se iniţiază procedura de declarare a utilităţii în vederea exproprierii pentru cauza de utilitate publică?
a. Aceasta procedura se iniţiază de către expropriator.
b. Aceasta procedura se iniţiază de către expropriat.
c. Aceasta procedura se iniţiază prin acordul de voinţa al expropriatorului şi expropriatului.


ANS: A

40. De către cine se face, potrivit legii, rechiziţionarea bunurilor?
a. Rechiziţionarea bunurilor se face de către Guvern, în toate situaţiile.
b. Rechiziţionarea bunurilor se face de către centrele militare, în caz de mobilizare sau de război.
c. Rechiziţionarea bunurilor se face de către Ministrul Internelor împreună cu prefecţii, pentru prevenirea, localizarea şi înlăturarea urmărilor unor dezastre.


ANS: B

41. Cu respectarea cărui principiu se face atribuirea contractelor de achiziţie publică?
a. Se face cu respectarea principiului nediscriminării.
b. Se face cu respectarea principiului disponibilităţii.
c. Se face cu respectarea principiului preţului corect.


ANS: A

42. Ce impune principiul transparenţei, în materia achiziţiilor publice?
a. In materia achiziţiilor publice principiul transparenţei impune ca orice participant la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică să participe la procedura de declarare a câştigătorului licitaţiei pentru a se convinge ca a fost respectat principiul tratamentului egal.
b. În materia achiziţiilor publice principiul transparenţei impune publicarea tuturor informaţiilor relevante care sa poată permite oricărui potenţial participant la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică sa fie informat pe deplin atunci când decide în legătura cu participarea sau neparticiparea sa la procedura respectiva.
c. În materia achiziţiilor publice principiul transparente impune atât informaţiile relevante cat si ofertele depuse de participanţi să fie publicate pe pagina de internet a autorităţii contractante.


ANS: B

43. Ce fel de contract este contractul de achiziţie publică?
a. Contractul de achiziţie publica este un contract sinalagmatic.
b. Contractul de achiziţie publica este un contract unilateral.
c. Contractul de achiziţie publica este un contract cu titlu gratuit.


ANS: A

44. Ce fel de contract este contractul de achiziţie publică?
a. Contractul de achiziţie publică este un contract de drept privat.
b. Contractul de achiziţie publică este un contract administrativ.
c. Contractul de achiziţie publică este un contract cu titlu gratuit.


ANS: B

45. Care este procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică?
a. procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică este licitaţia inchisă.
b. procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică este licitaţia deschisă.
c. procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică este negocierea cu o singură sursa.


ANS: B

46. Ce este negocierea, ca procedură de atribuire a contractului de achiziţie publică?
a. Negocierea este procedura in cadrul căreia autoritatea contractanta negociază clauzele contractuale cu candidaţii selectaţi in urma licitaţiei închise.
b. Negocierea este procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidaţii selectaţi si negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi dintre aceştia.
c. Negocierea este procedura prin care autoritatea contractanta negociază cu oricare dintre operatorii economici interesaţi.


ANS: B

47. In cadrul procedurii de atribuire a contractului de achizitie publică ce reprezintă oferta?
a. Oferta reprezintă anunţul privind intenţia autoritaţii contractante de a încheia un contract de achiziţie publică.
b. Oferta reprezintă actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic intr-un contract de achiziţie publică, incluzând propunerea financiara si propunerea tehnica.
c. Oferta reprezintă anunţul prin care operatorul economic îşi manifestă intenţia de a oferi autorităţii publice anumite produse si servicii.


ANS: B

48. Ce fel de drept este dreptul de administrare asupra bunurilor proprietate publică?
a. Este un drept real.
b. Este un drept de creanta.
c. Este un drept real care nu are o durata maxima de existenta.


ANS: C

49. Constituie obiect al contractului de concesiune, in reglementarea O.U.G. nr.54/2006?
a. Bunurile proprietate publică.
b. Lucrările publice.
c. Serviciile publice.


ANS: A

50. Care este principiul de baza al atribuirii contractului de concesiune?
a. Principiul ce sta la baza atribuirii contractului de concesiune este principiul disponibilităţii.
b. Principiul ce sta la baza atribuirii contractului de concesiune este principiul inalienabilităţii bunurilor proprietate publică.
c. Principiul ce sta la baza atribuirii contractului de concesiune este principiul transparentei.


ANS: C

51. Ce fel de persoana este statul, potrivit art.25 din Decretul nr.31/1954?
a. Statul este persoana juridică.
b. Statul este persoana juridică specială.
c. Statul este persoana juridică drept privat.


ANS: A

52. Ce fel de persoane sunt unităţile administrativ teritoriale, potrivit art.19 din Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale?
a. Unităţile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu.
b. Unităţile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept privat.
c. Unităţile administrativ teritoriale sunt persoane fizice de drept public si privat.


ANS: A

53. Precizaţi cum sunt drepturile si obligaţiile care alcătuiesc patrimoniul aparţinând unei persoane fizice.
a. Sunt independente unele faţă de altele.
b. Nu au conţinut economic.
c. Sunt legate între ele, formând un tot unitar.


ANS: C

54. Precizaţi câte patrimonii poate să aibă o persoană fizică sau juridică.
a. Orice persoana fizica sau juridica are doua sau mai multe patrimonii.
b. Orice persoana fizica sau juridica are un singur patrimoniu.
c. Orice persoana fizica sau juridica are o universalitate de patrimonii.


ANS: B

55. Este divizibil patrimoniul unei persoane fizice sau juridice?
a. Patrimoniul fiecărei persoane este divizibil in mai multe mase de bunuri.
b. Patrimoniul fiecărei persoane nu este divizibil in mai multe mase de bunuri.
c. Patrimoniul fiecărei persoane este divizibil în mai multe mase de bunuri, dar numai cu respectarea anumitor condiţii prevăzute de lege.


ANS: A

56. Ce fel de drepturi sunt drepturile patrimoniale?
a. Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi subiective care au un conţinut economic, fiind evaluabile in bani.
b. Drepturile patrimoniale sunt drepturi personale.
c. Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi subiective care au un conţinut ce nu poate fi evaluat in bani.


ANS: A

57. Din câte componente este format patrimoniul public?
a. Patrimoniul public este format din doua componente: una activă şi una pasivă.
b. Patrimoniul public este format din trei componente: una activă si două pasive.
c. Patrimoniul public este format din patru componente: două active si două pasive.


ANS: A

58. Care dintre componentele patrimoniului public are legătură cu noţiunea de domeniu?
a. Noţiunea de domeniu are legătură cu pasivul patrimonial.
b. Noţiunea de domeniu are legătură cu activul patrimonial.
c. Noţiunea de domeniu are legătură atât cu activul, cat si cu pasivul patrimonial.


ANS: B

59. Ce fel de drepturi sunt permisiunile domeniale?
a. Permisiunile domeniale sunt drepturi de creanţa.
b. Permisiunile domeniale sunt drepturi reale.
c. Permisiunile domeniale sunt drepturi reale principale.


ANS: A

60. Ce fel de drepturi sunt locaţiunile domeniale?
a. Locaţiunile domeniale sunt drepturi reale principale.
b. Locaţiunile domeniale sunt drepturi de creanţă.
c. Locaţiunile domeniale sunt drepturi reale constituite pe baza dreptului de proprietate publica.


ANS: B

61. Conţin dispoziţii referitoare la bunurile care aparţin domeniului public:
a. Codul Civil si Legea nr.18/1991, republicata, legea fondului funciar.
b. Codul de Procedura Civila si Legea nr.213/1998.
c. O.U.G. nr.54/2006 si H.G. nr.168/2007.


ANS: A

62. Ce se întelege prin clasare domenială?
a. Clasarea domeniala este o operaţiune legală sau administrativă.
b. Clasarea domeniala este o modalitate juridica folosita în dreptul administrativ.
c. Clasarea domeniala este o situaţie juridica sau un fapt administrativ.


ANS: A

63. Ce se întampla în situatia în care are loc declararea unui bun ca aparţinând domeniului public?
a. Declararea unui bun ca aparţinând domeniului public nu scuteşte pe titularul domeniului respectiv sa facă dovada ca bunul a intrat in proprietatea sa in mod legal.
b. Declararea unui bun ca apartinând domeniului public scuteşte pe titularul domeniului respectiv sa facă dovada că bunul a intrat în proprietatea sa in mod legal.
c. Declararea unui bun ca aparţinând domeniului public nu condiţionează sa se facă dovada ca bunul a intrat in proprietatea titularului domeniului in mod legal.


ANS: A

64. Ce cuprinde domeniul public maritim?
a. Cuprinde şoselele şi căile ferate.
b. Cuprinde uliţele, drumurile, şoselele si pădurile.
c. Cuprinde marea teritoriala, ţarmurile mării si porturile maritime.


ANS: C

65. Ce cuprinde domeniul public aerian?
a. Cuprinde spaţiul atmosferic mărginit între graniţele statului.
b. Cuprinde uliţe, drumuri, şosele, păduri.
c. Cuprinde ţărmurile mării şi porturile maritime.


ANS: A

66. Ce cuprinde domeniul public terestru?
a. Cuprinde litoralul mării si lacurile sărate care au făcut parte din mare.
b. Cuprinde spaţiul atmosferic mărginit intre graniţele statului.
c. Cuprinde şosele, drumuri, uliţe.


ANS: C

67. Ce cuprinde domeniul sacru?
a. Cuprinde obiectele afectate cultului.
b. Cuprinde cursurile de apa navigabile si flotabile.
c. Cuprinde spaţiul de aer de deasupra teritoriului statului.


ANS: A

68. Din ce categorie a bunurilor domeniului public fac parte strazile?
a. A bunurilor destinate uzului direct.
b. A bunurilor destinate uzului direct si colectiv.
c. A bunurilor domeniului public nominalizate de legi.


ANS: B

69. Precizaţi ce fel de drept este dreptul de proprietate.
a. Dreptul de proprietate este un drept real.
b. Dreptul de proprietate este un drept de creanţă.
c. Dreptul de proprietate este un drept personal.


ANS: A

70. Precizaţi ce fel de drept este dreptul de proprietate privată.
a. Dreptul de proprietate privata este un drept real principal.
b. Dreptul de proprietate privata este un drept personal.
c. Dreptul de proprietate privata este un drept de creanta.


ANS: A

71. Dreptul de proprietate privată reprezintă:
a. Dreptul de proprietate privata este o forma a dreptului de creanta.
b. Dreptul de proprietate privata este o forma a dreptului de proprietate.
c. Dreptul de proprietate privata este o forma a dreptului personal nepatrimonial.


ANS: B

72. Precizaţi în funcţie de ce criterii a definit Codul civil, dreptul de proprietate
a. In funcţie de atributele juridice care formează conţinutul acestui drept.
b. In funcţie de anumite modalităţi juridice prin care se dobândeşte acest drept.
c. In funcţie de caracteristicile esenţiale ale acestui drept.


ANS: A

73. Arătaţi dacă dreptul de proprietate publica reprezintă o limitare a dreptului de proprietate privată.
a. Dreptul de proprietate publica reprezintă o limitare a dreptului de proprietate privată.
b. Dreptul de proprietate publică nu reprezintă o limitare a dreptului de proprietate publică.
c. Dreptul de proprietate publica reprezintă o limitare a dreptului de proprietate în general.


ANS: A

74. Care sunt atributele dreptului de proprietate?
a. Atributele dreptului de proprietate sunt:posesia si folosinţa.
b. Atributele dreptului de proprietate sunt: folosinţa si dispoziţia.
c. Atributele dreptului de proprietate sunt: posesia, folosinţa si dispoziţia.


ANS: C

75. Ce se intelege prin caracterul absolut al dreptului de proprietate?
a. Însuşirea de a fi opozabil tuturor.
b. Însuşirea de a fi deplin, in sensul ca titularul sau are toate cele 3 atribute: posesia, folosinţa si dispoziţia.
c. Însuşirea de a dura in mod nelimitat.


ANS: A

76. Ce se întelege prin caracterul exclusiv al dreptului de proprietate?
a. Însuşirea de a dura in mod nelimitat.
b. Însuşirea de a fi opozabil tuturor.
c. Însuşirea de a fi deplin, în sensul ca titularul sau are toate cele 3 atribute: posesia, folosinţa si dispoziţia.


ANS: C

77. Ce se intelege prin caracterul perpetuu al dreptului de proprietate?
a. Însuşirea de a dura in mod nelimitat.
b. Însuşirea de a fi opozabil tuturor.
c. Însuşirea de a fi deplin, in sensul ca titularul sau are toate cele 3 atribute: posesia, folosinţa si dispoziţia.


ANS: A

78. Precizaţi cum este format domeniul public natural.
a. Domeniul public natural este domeniul public format printr-un fapt natural, constatat ca atare de organele executiv-administrative.
b. Domeniul public natural este domeniul public format din bunurile care au fost realizate in urma unor activităţi omeneşti.
c. Domeniul public natural este domeniul public format în urma achiziţionării unor bunuri.


ANS: A

79. Precizaţi cum este format domeniul public artificial.
a. Domeniul public artificial este domeniul public format din bunurile care au fost realizate în urma unor activităţi omeneşti.
b. Domeniul public artificial este domeniul public format printr-un fapt natural, constatat ca atare de organele executiv-administrative.
c. Domeniul public artificial este domeniul public format în urma achiziţionării unor bunuri.


ANS: A

80. Ce se întâmplă cu dreptul de proprietate publică în situaţia în care bunul a pierit?
a. Dreptul de proprietate încetează.
b. Dreptul de proprietate se suspenda de drept.
c. Dreptul de proprietate suporta unele modificări importante.


ANS: A

81. Care este instanţa competentă unde poate fi atacată hotărârea adoptată pentru trecerea unui bun din domeniul public al statului sau unitătilor administrativ-teritoiriale în domeniul privat?
a. La instanţa de drept comun din raza teritoriala unde se afla bunul.
b. La instanţa de drept civil si administrativ din raza teritoriala unde se afla bunul respectiv.
c. La instanţa de contencios administrativ si fiscal în a cărui raza teritorială se află bunul.


ANS: C

82. Care este natura juridică a exproprierii?
a. Exproprierea reprezintă o operaţiune juridică de drept public.
b. Exproprierea reprezintă un instrument juridic prin care se reconstituie dreptul de proprietate publică.
c. Exproprierea reprezintă o modalitate de reconstituire a dreptului de proprietate publica.


ANS: A

83. Care este efectul principal al exproprierii?
a. Efectul principal al exproprierii îl reprezintă constituirea domeniului public prin dobândirea dreptului de proprietate publică asupra unor bunuri proprietate privată.
b. Exproprierea nu produce nici un fel de efect.
c. Efectul exproprierii poate fi diferit, în funcţie de natura bunului care poate face obiectul ei.


ANS: A

84. Ce fel de bunuri pot face obiectul exproprierii?
a. Pot face obiectul exproprierii numai bunurile mobile.
b. Pot face obiectul exproprierii numai bunurile imobile.
c. Pot face obiectul exproprierii atât bunurile mobile, cat si cele imobile.


ANS: B

85. Ce fel de regim juridic se aplica exproprierii?
a. Un regim juridic mixt, predominant de drept public.
b. Un regim juridic numai de drept public.
c. Un regim juridic numai de drept privat.


ANS: A

86. Ce obligaţie impune expropriatorului, principiul conform căruia exproprierea se poate realiza numai după o dreaptă şi prealabilă despăgubire?
a. Obligaţia de a-l compensa pe proprietarul imobilului, cât şi pe ceilalţi titulari de drepturi reale asupra bunului expropriat.
b. Obligaţia de a-l compensa numai pe proprietarul imobilului, fără a fi obligat sa-i compenseze si pe ceilalţi titulari de drepturi reale asupra bunului expropriat.
c. Obligaţia de a-i compensa numai pe titularii de drepturi reale, nu si pe proprietarul imobilului, prin plata unei despăgubiri drepte.


ANS: A

87. Cum se poate declara utilitatea publica, în situaţii excepţionale?
a. Prin lege.
b. Prin hotărâre a consiliului judeţean.
c. Prin hotărâre a consiliului local.


ANS: A

88. Precizaţi care sunt fazele procedurii exproprierii.
a. Faza administrativa si faza judiciara.
b. Faza comuna si faza administrativa.
c. Faza judiciara si faza comuna.


ANS: A

89. Din ce etapa a procedurii exproprierii face parte initierea declararii utilitatii publice?
a. Aceasta face parte din etapa măsurilor premergătoare exproprierii.
b. Aceasta face parte din etapa declarării propriu-zise a utilităţii publice.
c. Aceasta face parte din etapa declarării utilităţii publice.


ANS: C

90. Comisiile care efectuează cercetarea prealabilă a declarării utilităţii publice sunt numite:
a. Comisiile sunt numite de Parlamentul ţării.
b. Comisiile sunt numite de Guvern.
c. Comisiile sunt numite Preşedintele ţării.


ANS: B

91. De către cine se declară utilitatea publică pentru lucrările de interes naţional:
a. De către Guvern.
b. De către Preşedintele ţării.
c. De către Parlamentul ţării.


ANS: A

92. În ce fază a procedurii exproprierii se încadrează etapa masurilor premergătoare acesteia?
a. În faza administrativa a procedurii exproprierii.
b. În faza judiciară a procedurii exproprierii.
c. În faza administrativă şi judiciară a procedurii exproprierii.


ANS: A

93. Care este termenul prevăzut de lege în care proprietarii si titularii altor drepturi reale asupra imobilelor expropriate pot face întâmpinare cu privire la propunerile de expropriere?
a. Termenul este de 30 zile de la primirea notificării.
b. Termenul este de 45 zile de la primirea notificării.
c. Termenul este de 25 zile de la primirea notificării.


ANS: B

94. Precizaţi din ce se compune despăgubirea, în cazul exproprierii.
a. Despăgubirea se compune numai din valoarea reala a imobilului.
b. Despăgubirea se compune numai din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptaţite.
c. Despăgubirea se compune din valoarea reala a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite.


ANS: C

95. In condiţiile cărei legi, actul administrativ de retrocedare va putea fi contestat de către cei interesaţi?
a. In condiţiile legii nr.33/1994.
b. In condiţiile legii nr.554/2004.
c. In condiţiile legii nr.18/1991, republicata.


ANS: B

96. Care este natura juridică a rechiziţiei?
a. Un instrument juridic cu caracter excepţional.
b. O măsură cu caracter excepţional.
c. O metoda juridică cu caracter excepţional.


ANS: B

97. Care este natura juridică a raportului de rechiziţie?
a. Este un raport juridic de drept civil.
b. Este un raport juridic de drept administrativ.
c. Este un raport juridic de drept fiscal.


ANS: B

98. Cine sunt subiectele active ale raportului juridic de rechizitie?
a. Subiectele active ale acestui raport sunt forţele destinate apărării naţionale sau autorităţile publice.
b. Subiectele active ale acestui raport sunt agenţii economici.
c. Subiectele active ale acestui raport sunt persoanele juridice si persoanele fizice care sunt proprietarii sau deţinătorii legali ai bunurilor ce fac obiectul rechiziţiei.


ANS: A

99. Cine sunt subiectele pasive ale raportului juridic de rechiziţie?
a. Subiectele pasive ale acestui raport sunt forţele destinate apărării naţionale sau autorităţile publice.
b. Subiectele pasive ale acestui raport sunt instituţiile publice.
c. Subiectele pasive ale acestui raport sunt persoanele juridice si persoanele fizice care nu sunt proprietarii sau deţinătorii legali ai bunurilor ce fac obiectul rechiziţiei.


ANS: B

100. Care sunt bunurile ce pot fi rechiziţionate, Legii nr.132/1997?
a. Pot fi rechiziţionate obiectele de uz personal si de gospodărie casnică.
b. Pot fi rechiziţionate părtile din imobilele strict necesare ocupanţilor.
c. Pot fi rechiziţionate mijloacele de transport cu tracţiune animală, auto, feroviare, aeriene si navale.


ANS: C

101. Care bunuri nu pot fi rechizitionate, potrivit dispozitiilor din Legea nr.132/1997?
a. Nu pot fi rechiziţionate bunurile din patrimoniul cultural-naţional sau internaţional.
b. Nu pot fi rechiziţionate alimentele si materialele pentru preparat, servit, distribuit si transportat hrana.
c. Nu pot fi rechiziţionate sursele de alimentare energetice.


ANS: A

102. Care este actul ce se încheie la predarea bunurilor rechiziţionate?
a. Acest act se numeşte hotărâre.
b. Acest act se numeşte proces-verbal.
c. Acest act se numeşte dispoziţie.


ANS: B

103. In subordinea cui se afla Comisia Centrală de Rechiziţii, ca organ de pregătire şi executare a rechiziţiilor?
a. Este comisie aflată in subordinea Guvernului.
b. Este comisie aflata in subordinea Consiliului Suprem de Apărare a Tarii.
c. Este comisie aflată in subordinea Preşedintelui României, în calitatea sa de Preşedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Ţării.


ANS: A

104. Sunt acte prin care se dispune rechiziţionarea?
a. Decretele emise de Preşedintele ţării.
b. Ordinele miniştrilor.
c. Decizii ale primarilor.


ANS: A

105. In ce situaţii se dispune rechiziţionarea de bunuri?
a. Rechiziţionarea de bunuri se dispune numai la instituirea stării de asediu sau de urgenţă.
b. Rechiziţionarea de bunuri se dispune numai la declararea mobilizării parţiale sau totale, precum si a stării de război.
c. Rechiziţionarea de bunuri se dispune atât la instituirea stării de asediu sau de urgenta, cât si la declararea mobilizării parţiale sau totale, precum şi a stării de război.


ANS: C

106. Precizaţi dacă vehiculele cu tracţiune animală sau mecanică aparţinând invalizilor, văduvelor de război si orfanilor minori pot fi supuse rechiziţionării.
a. Aceste bunuri pot să fie supuse rechiziţionării numai în anumite condiţii, expres prevăzute de lege.
b. Aceste bunuri nu pot sa fie supuse rechiziţionării.
c. Aceste bunuri pot sa fie supuse rechiziţionării.


ANS: B

107. Precizaţi dacă bunurile care aparţin bisericilor pot fi supuse rechiziţionării.
a. Aceste bunuri pot sa fie supuse rechiziţionării.
b. Aceste bunuri nu pot sa fie supuse rechiziţionării.
c. Aceste bunuri pot sa fie supuse rechiziţionării numai în anumite condiţii, expres prevăzute de lege.


ANS: B

108. Precizaţi modalităţile prin care autorităţile si instituţiile publice dobândesc bunuri aflate în circuitul civil.
a. Prin achiziţii publice.
b. Prin contract de vânzare-cumpărare autentificat în faţa unui notar.
c. Prin orice înscris care să reflecte consimţământul părţilor aflate în respectivul raport juridic.


ANS: A

109. Ce a urmărit legiuitorul prin reglementarea O.U.G. nr.34/2006, având in vedere exigentele organismelor europene şi minusurile constatate pe plan intern in domeniul achiziţiilor publice?
a. Legiuitorul a urmărit să încurajeze concurenţa între operatorii economici.
b. Legiuitorul a urmărit tratarea în mod diferenţiat, în funcţie de particularităţile obiectului contractului.
c. Legiuitorul a urmărit delegarea atribuţiilor privitoare la încheierea contractelor, respectiv răspunderea pentru deciziile luate.


ANS: A

110. Precizaţi instrumentele juridice folosite pentru constituirea si sporirea domeniului public prin achiziţionarea de bunuri.
a. Contractele de concesiune de servicii.
b. Contractele de concesiune de lucrări publice.
c. Contractele de furnizare de bunuri.


ANS: C

111. Arătaţi care din următoarele categorii de contracte sunt contracte de achiziţie publică potrivit reglementarilor O.U.G. nr.34/2006.
a. Contracte de lucrări, contracte de furnizare, contracte de servicii.
b. Contracte de vânzare-cumpărare de bunuri imobile, respectând condiţiile de validitate.
c. Contractele de leasing sau de închiriere cu sau fără opţiune de cumpărare.


ANS: A

112. Precizaţi cum sunt procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică, având în vedere dispoziţiile art.18 O.U.G. nr.34/2006, înţelegând prin acestea etapele ce trebuie parcurse de către autoritatea contractantă şi de către ofertanţi.
a. Procedurile sunt relative, in sensul ca pot fi aduse modificari de catre partile contractului, in funcţie de obiectul acestuia.
b. Procedurile sunt limitative si imperative, încălcarea lor putând atrage vicierea întregii proceduri cu consecinţa angajării răspunderii autorităţii contractante.
c. Procedurile nu trebuie parcurse în aceeaşi măsură de către ambele parţi contractante, deoarece acestea au calităţi contractuale diferite, respectiv de autoritate contractanta si de operator economic.


ANS: B

113. Precizaţi pragurile valorice estimate pentru care Autoritatea Natională pentru Reglementarea si Monitorizarea Achiziţiilor Publice verifică fiecare anunţ transmis de către autoritatea contractantă pentru publicare şi SEAP (Sistem electronic pentru Achizitii Publice), în măsura in care anunţul respectiv este in legătură cu aplicarea procedurii de atribuire a unui contract.
a. Valoare cel puţin egală cu valoarea de 100.000 euro.
b. Valoare mai mare decât pragurile valorice de 75.000 euro.
c. Valoare mai mare decât pragurile valorice de 100.000 euro.


ANS: B

114. Arătaţi termenul indicat de la data primirii anunţului in SEAP (Sistem electronic pentru achiziţii publice), în care ANRMAP (Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice) are obligaţia sa emită către SEAP acceptul sau refuzul de publicitate pentru anunţul respectiv, aceste decizii fiind luate după o prealabilă verificare.
a. In 7 zile de la data înregistrării solicitării de publicitate.
b. In 2 zile lucrătoare de la data primirii anunţului in S.E.A.P.(Sistemul electronic de achiziţii publice).
c. Imediat, după o analiza minuţioasă a modului de îndeplinire a condiţiilor.


ANS: B

115. Precizaţi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele fizice sau juridice care participa direct in procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor.
a. Persoanele fizice/juridice care participa direct in procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor nu au dreptul de a fi candidat, ofertant, ofertant asociat sau subcontractant.
b. Persoanele fizice/juridice care participa direct in procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor pot avea calitatea de asociat in cadrul persoanei juridice participanta la ea.
c. Au dreptul sa participe persoane despre care se constata ca pot avea un interes de natura sa le afecteze impartialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor.


ANS: A

116. Precizati care sunt procedurile de atribuire ale contractului de achizitie publica.
a. Este numai procedura licitaţiei deschise.
b. Este numai procedura licitaţiei restranse.
c. Aceste proceduri sunt: licitaţia deschisa, licitaţia restrânsă, dialogul competitiv si negocierea.


ANS: C

117. Aratati modalitatea prin care se initiaza licitatia deschisa.
a. Licitaţia deschisă se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care autoritatea contractanta solicita operatorilor interesaţi să depună oferte în termenele prevăzute de lege.
b. Licitaţia deschisă se iniţiază prin transmiterea unei invitaţii scrise transmise potentialilor operator.
c. Licitaţia deschisă se iniţiaza prin transmiterea unei documentaţii care sa fie completata de către eventualii operatori.


ANS: A

118. Precizati in ce consta licitatia restransă
a. Licitaţia restrânsă constituie procedura la care orice operator economic are dreptul sa-si depună candidatura, urmând ca ofertele sa fie depuse numai de către candidatii selectati.
b. Licitaţia restrânsă consta in faptul ca operatorii economici îşi depun candidaturile la data indicată în anunţ.
c. Licitaţia restrânsă consta in faptul ca operatorii economici isi depun candidaturile, indiferent de criteriile de atribuire.


ANS: A

119. Indicaţi termenul pe care orice candidat selectat are dreptul de a solicita clarificări privind documentaţia de atribuire, iar autoritatea contractanta are obligaţia de a răspunde, in mod clar, complet şi făra ambiguităţi.
a. Termenul este de o săptămână cu răspunsurile corespunzatoare pentru fiecare solicitare in parte.
b. Termenul este cel ce nu trebuie sa depăşească de regula, 3 zile lucrătoare de la primirea solicitării.
c. Este termenul ce nu trebuie sa depăşească data limita stabilită pentru deschiderea ofertelor.


ANS: B

120. Arătaţi ce condiţii trebuie îndeplinite de procedura de atribuire a dialogului competitiv care poate fi aplicată de autoritatea contractanta.
a. Este o singura condiţie şi anume: contractul nu este considerat ca fiind de o complexitate deosebită.
b. Este o singura condiţie si anume: aplicarea procedurii de licitaţie deschisă sau restransă ar permite atribuirea contractului de achiziţie publică în cauză.
c. Sunt două condiţii si anume: contractul in cauza este considerat a fi de complexitate deosebita si aplicarea procedurii de licitaţie deschisa sau restrânsă nu ar permite atribuirea contractului de achiziţie publică în cauza.


ANS: C

121. Precizati modalitatile negocierii in cazul contractului de achiziţie de furnizare de produse (de bunuri).
a. Modalitatile sunt: cererea de oferte, negociere cu publicarea prealabila a unui anunţ
de participare, negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare.
b. Aceasta negociere se poate face numai printr-o modalitate si anume: prin cererea de oferte.
c. Aceasta negociere se poate face numai printr-o modalitate si anume: prin publicarea prealabila a unui anunt de participare.


ANS: A

122. Arataţi ce semnificaţie are oferta definita de art.3 lit.a) din O.U.G. nr.34/2006 si care reprezinta actul juridic prin care operatorul economic isi manifestă dorinta.
a. Acest lucru înseamnă ca operatorul economic sa specifice condiţiile tehnice pe care le poate îndeplini in funcţie de obiectul contractului.
b. Acest lucru înseamnă ca operatorul economic sa-si manifeste voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic intr-un contract de achiziţie publica, incluzând propunerea financiara si propunerea tehnica.
c. Acest lucru înseamnă ca operatorul economic sa aibă posibilităţi financiare pentru a putea sa aibă loc încheierea contractului.


ANS: B

123. Precizaţi care este criteriul de atribuire utilizat in cazul contractului de achizitii publice ce se realizeaza prin aplicarea procedurii de dialog competitiv.
a. Preţul scăzut al unor bunuri ce fac obiectul contractului.
b. Potenţialul tehnic si financiar al ofertanţilor.
c. Oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.


ANS: C

124. Indicaţi ce condiţii trebuie să îndeplinească conform noilor reglementari “persoana care se considera vătămată într-un interes legitim”, precizate de O.U.G. nr.34/2006.
a. Are un interes legitim în legătură cu un anumit contract de achiziţie publică si a suferit un prejudiciu ca urmare a unui act al autorităţii contractante.
b. Are un interes rezultat din nevoia încheierii contractului de achiziţie.
c. Risca sa sufere un prejudiciu, ca o consecinţa a încheierii unui contract de achizitie.


ANS: A

125. Enumeraţi posibilele soluţii pe care le poate adopta Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor in cazul admiterii contestatiei.
a. Va anula in parte sau in tot actul atacat, va dispune masuri necesare remedierii actelor.
b. Consiliul nu are posibilitatea de a dispune masuri necesare pentru remedierea actelor.
c. Consiliul nu are atribuţii in vederea rezolvarii contestatiilor.


ANS: A

126. Precizaţi termenul in care, potrivit art.226 alin.5 din O.U.G. nr.34/2006 deciziile Consiliului privind soluţionarea contestaţiei pot fi atacate cu plângere.
a. In termen de 30 zile de la comunicare.
b. In termen de 7 zile lucrătoare de la comunicare.
c. In termen de 10 zile de la comunicare.


ANS: C

127. Precizati care dintre principiile următoare stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publica.
a. Principiul discriminării.
b. Principiul nerecunoaşterii reciproce.
c. Principiul eficientei utilizării fondurilor publice.


ANS: C

128. Arătaţi din ce categorie fac parte contractele de lucrări, potrivit reglementarilor in vigoare .
a. Ele fac parte din categoria contractelor de achiziţie publica.
b. Ele fac parte din categoria contractelor de concesiune de lucrări.
c. Ele fac parte din categoria contractelor de prestări de servicii.


ANS: A

129. Precizati modalitatile prin care, in general se dobandesc bunurile aflate in circuitul civil, in cazul autoritatilor si institutiilor publice.
a. Prin achizitii publice.
b. Prin inchirieri.
c. Prin vanzari.


ANS: A

130. Arataţi in ce consta principiul transparentei, ca principiu fundamental ce sta la baza atribuirii contractului de achiziţie publica.
a. Principiul transparenţei impune publicarea tuturor informaţiilor relevante de natura sa poată permite oricărui potenţial participant la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publica sa fie pe deplin atunci când decide in legătura cu participarea sau neparticiparea sa la procedura respectiva.
b. Principiul transparentei impune realizarea unui raport optim intre bunurile si serviciile achiziţionate, pe de o parte si, pe de alta parte, fondurile publice cheltuite.
c. Principiul transparentei impune ca fiecare potenţial participant la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publica sa cunoască in prealabil regulile si condiţiile cărora va trebui sa se conformeze si sa aibă garanţia ca orice alt participant concurează în aceleasi condiţii si după aceleaşi reguli.


ANS: A

131. Indicaţi in ce consta obiectul contractului de achiziţie publică de furnizare de bunuri.
a. Obiectul acestui contract consta in furnizarea unuia sau a mai multor servicii.
b. Obiectul acestui contract consta in furnizarea unuia sau a mai multor produse.
c. Obiectul acestui contract consta in furnizarea unuia sau mai multor lucrari.


ANS: B

132. Arătaţi care este reglementarea actuală privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii.
a. O.G. nr.12/1993.
b. O.U.G. nr.34/2006.
c. O.G. nr.60/2001.


ANS: B

133. Precizaţi care sunt parţile contractului de achiziţie publică, potrivit reglementarii actuale.
a. Părţile în acest tip de contract sunt pe de o parte, autoritatea contractanta/autorităţile contractante, iar pe de alta parte, operatorul economic/operatorii economici.
b. Partile in acest tip de contract sunt numai autorităţile contractante.
c. Partile in acest tip de contract sunt numai operatorii economici.


ANS: A

134. Aratati cine poate sa aiba calitatea de operator economic.
a. Aceasta calitate o poate avea oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de lucrari.
b. Aceasta calitate n-o poate avea orice prestator de servicii.
c. Aceasta calitate n-o poate avea orice executant de lucrări.


ANS: A

135. Precizati ce se intelege prin procedura de atribuire a contractului de achizitie publica.
a. Prin aceasta procedura se înţeleg etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractanta şi de către candidati/ofertanţi pentru ca acordul părţilor privind angajarea in contractul de achizitie publică sa fie considerat valabil.
b. Prin aceasta procedura se înteleg modalităţile ce trebuie parcurse de autoritatea contractanta si de către candidaţi/ofertanţi pentru ca acordul părţilor privind angajarea in contractul de achiziţie publică sa fie considerat valabil.
c. Prin aceasta procedura se înteleg regulile de publicitate ce trebuie parcurse in procedura de atribuire a contractului de achizitie publica.


ANS: A

136. Precizaţi ce reprezintă anunţul de intenţie, anunţul de participare si anunţul de atribuire.
a. Toate acestea reprezintă reguli de publicitate in procedura de atribuire a contractului de achiziţie.
b. Toate acestea reprezintă reguli de elaborare a documentaţiei de atribuire a contractului de achiziţie.
c. Toate acestea reprezintă reguli de participare la procedura de atribuire a contractului de achiziţie.


ANS: A

137. Arătaţi în ce consta principiul aplicării tratamentului egal, ca principiu fundamental ce sta la baza atribuirii contractului de achiziţie publica.
a. Principiul aplicării tratamentului egal impune publicarea tuturor informaţiilor relevante de natura să poată permite oricărui potenţial participant la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică sa fie pe deplin atunci când decide in legatura cu participarea sau neparticiparea sa la procedura respectiva.
b. Principiul aplicării tratamentului egal impune realizarea unui raport optim intre bunurile si serviciile achiziţionate, pe de o parte si, pe de alta parte, fondurile publice cheltuite.
c. Principiul aplicării tratamentului egal impune ca fiecare potenţial participant la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publica sa cunoască in prealabil regulile si condiţiile cărora va trebui sa se conformeze si sa aibă garanţia ca orice alt participant concurează în aceleasi conditii şi după aceleasi reguli.


ANS: C

138. Precizaţi ce se întelege prin act al autorităţii contractante, în sensul OUG nr.34/2006.
a. Prin act al autoritatii contractante se intelege orice act juridic civil ce produce efecte juridice.
b. Prin act al autoritatii contractante se intelege orice act administrativ.
c. Prin act al autoritatii contractante se intelege orice act civil si administrativ care pot produce efecte juridice.


ANS: B

139. Precizati cum se formuleaza contestatia impotriva actelor emise in materia achizitiilor publice.
a. Contestatia se formuleaza in scris si trebuie sa contina unele elemente obligatorii.
b. Contestatia poate fi formulata numai oral, in faaa unei comisii formată din 3 consilieri.
c. Contestatia poate fi formulata atat in scris, cat si oral.


ANS: A

140. Aratati din cati membri este format completul ce solutionează contestatia impotriva actelor emise in materia achizitiilor publice.
a. Completul este format din 3 consilieri, dintre care unul are calitatea de presedinte.
b. Completul este format din 5 consilieri, dintre care unul are calitatea de presedinte.
c. Completul este format din 7 consilieri, dintre care unul are calitatea de presedinte.


ANS: A

141. Precizati momentul cand poate fi depusa contestatia impotriva actelor emise in materia achizitiilor publice.
a. Contestatia poate fi depusa in toate fazele procedurii de atribuirea contractului de achizitie publica.
b. Contestatia poate fi depusa numai in prima faza a procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica.
c. Contestatia poate fi depusa numai in ultima faza a procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica.


ANS: A

142. Precizati cum se desfasoara procedura de solutionare a contestatiilor impotriva actelor emise in materia achizitiilor publice.
a. Procedura de solutionare a contestatiilor impotriva actelor emise in materia achizitiilor publice se desfasoara numai pe baza respectarii principiului legalitatii.
b. Procedura de solutionare a contestatiilor impotriva actelor emise in materia achizitiilor publice se desfasoara conform legii.
c. Procedura de solutionare a contestatiilor impotriva actelor emise in materia achizitiilor publice se desfasoara pe baza si cu respectarea principiilor legalitatii, celeritatii, contracdictorialitatii si a respectarii dreptului la aparare.


ANS: C

143. Aratati in ce consta efectul cel mai important al sesizarii Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor.
a. Efectul cel mai important al sesizarii Consiliului consta in faptul ca depunerea contestatiei suspenda de drept procedura de atribuire pana la data solutionarii contestatiei.
b. Efectul cel mai important al sesizarii Consiliului consta in faptul ca depunerea contestatiei intrerupe definitiv procedura de atribuire pana la data solutionarii contestatiei.
c. Efectul cel mai important al sesizarii Consiliului consta in faptul ca depunerea contestatiei suspenda in mod definitiv procedura de atribuire pana la data solutionarii contestatiei.


ANS: A

144. Care sunt modalitatile de utilizare a bunurilor domeniului public, dupa criteriul „modul de implicare a titularului domeniului public”?
a. Utilizarea directa a bunurilor si exercitarea nemijlocita a atributelor dreptului de proprietate publica.
b. Utilizarile domeniale permise oricarei persoane juridica sau fizice.
c. Utilizarile domeniale care cer utilizatorului o anumita calificare juridica.


ANS: A

145. Care sun modalitatiule de utilizare a bunurilor domeniului public, dupa criteriul „ persoanei utilizatorului”?
a. Utilizarea indirecta a bunurilor si exercitarea prin intermediar a dreptului de proprietate publica.
b. Utilizarea directa a bunurilor si exercitarea nemijlocita a atributelor dreptului de proprietate publica.
c. Utilizarile domeniale care cer utilizatorului o anumita calificare juridica.


ANS: C

146. De catre cine este realizata administrarea generala a bunurilor domeniului public?
a. Aceasta este realizata de catre stat, prin intermediul Guvernului.
b. Aceasta este realizata de catre stat, prin intermediul Parlamentului.
c. Aceasta este realizata de catre stat, prin intermediul Presedintelui Romaniei.


ANS: A

147. Aratati de catre cine mai poate fi realizata administrarea generala a bunurilor domeniului public.
a. Aceasta mai poate fi realizata de catre unitatile administrativ-teritoriale, prin intermediul primariilor si prefecturilor.
b. Aceasta mai poate fi realizata de catre unitatile administrativ-teritoriale, prin intermediul consiliilor judetene sau a consiliilor locale.
c. Aceasta mai poate fi realizata de catre unitatile administrativ-teritoriale, prin intermediul statului.


ANS: B

148. Ce urmaresc organele administratiei publice prin administrarea generala a bunurilor domeniale?
a. Acestea vor urmari numai ocrotirea dreptului de proprietate publica asupra bunurilor domeniului public.
b. Acestea vor urmari numai consevarea dreptului de proprietate publica asupra bunurilor domeniului public.
c. Acestea vor urmari atat ocrotirea si conservarea dreptului de proprietate publica asupra bunurilor domeniului public, cat si punerea în valoare a acestora, prin exploatarea, utilizarea si valorificarea lor.


ANS: C

149. Cui revine, potrivit legii, calitatea de administrator general al domeniului administrativ al statului?
a. Aceasta calitate ii revine Guvernului Romaniei.
b. Aceasta calitate ii revine Parlamentului tarii.
c. Aceasta calitate ii revine consiliilor locale si judetene.


ANS: A

150. Cui pot fi date bunurile proprietate publica in administrare, potrivit dispozitiilor art.136 alin.4 din Constitutia Romaniei, republicata?
a. Ele pot fi date în administrare numai regiilor autonome si societatilor comerciale.
b. Ele pot fi date numai institutiilor publice.
c. Ele pot fi date regiilor autonome sau institutiilor publice.


ANS: C

151. Pot fi titulari ai dreptului de administrare:
a. Prefecturile si autoritatile administratiei publice centrale si locale.
b. Numai autoritatile administratiei publice centrale si locale.
c. Numai prefecturile.


ANS: A

152. Prin ce fel de act se pot infiinta regiile autonome?
a. Prin hotarare a Guvernului si hotarare a organelor judetene si municipale.
b. Prin ordin al ministrului.
c. Prin decret presedential.


ANS: A

153. In ce act se va stabili obiectul de activitate a regiei autonome?
a. In actul de infiintare.
b. In regulamentul de functionare a regiei autonome.
c. In statutul intocmit.


ANS: A

154. Institutiile publice sunt:
a. Ele sunt subiecte de drept public infiintate prin Constitutie si prin legi sau prin acte administrative ale statului sau ale colectivitatilor locale.
b. Ele sunt subiecte de drept privat infiintate prin Constitutie si prin legi sau prin acte administrative ale statului sau ale colectivitatilor locale.
c. Ele sunt persoane fizice de drept privat.


ANS: A

155. Care este natura juridică a actelorprin care se constituie dreptul de administrare?
a. Constituirea dreptului de administrare se realizeaza printr-un act juridic de drept public, adoptat de catre titularul domeniului public, in regim de drept administrativ.
b. Constituirea dreptului de administrare se realizeaza printr-un act juridic de drept privat, adoptat de catre titularul domeniului public, in regim de drept administrativ.
c. Constituirea dreptului de administrare se realizeaza printr-un act juridic de drept public si privat adoptat de catre titularul domeniului public, in regim de drept administrativ.


ANS: A

156. Prin ce fel de act se constituie dreptul de administrare?
a. Numai prin hotarare a Guvernului.
b. Numai prin hotarare a consiliului judetean, ori a consiliului local.
c. Atat prin hotarare a Guvernului, cat si prin hotarare a consiliului judetean, ori a consiliului local.


ANS: C

157. Sunt caractere ale bunurilor proprietate publica pe care regia le are in administrare?
a. Bunurile proprietate publica pe care regia le are in administrare sunt inalienabile.
b. Bunurile proprietate publica pe care regia le are in administrare sunt sesizabile.
c. Bunurile proprietate publica pe care regia le are in administrare sunt prescriptibile.


ANS: A

158. Sunt caractere ale dreptului de administrare?
a. Dreptul de administrare este sesizabil.
b. Dreptul de administrare este inalienabil, insesizabil si imprescriptibil.
c. Dreptul de administrare este prescriptibil.


ANS: B

159. Care sunt atributele ce formeaza continutul juridic al dreptului de administrare?
a. Acestea sunt: folosinta si dispozitia.
b. Acestea sunt: posesia si dispozitia.
c. Acestea sunt la fel ca la dreptul de proprietate: posesia, folosinta si diapozitia.


ANS: C

160. Ce reprezinta posesia, in cazul dreptului de administrare?
a. Reprezinta expresia insusirii bunului.
b. Reprezinta expresiei aproprierii bunului.
c. Reprezinta expresia stapanirii bunului.


ANS: C

161. Ce reprezinta folosinta, in cazul dreptului de administrare?
a. Reprezinta insusirea in baza caruia titularul va putea utiliza bunurile care i-au fost atribuite in administrare.
b. Reprezinta acelasi atribut, ca si in cazul dreptului de proprietate, cu unele deosebiri.
c. Reprezinta expresia de insusire a bunului respectiv.


ANS: A

162. Despre ce fel de dispozitie se poate vorbi în cazul dreptului de administrare?
a. Despre dispozitia materiala asupra bunurilor ce constituie obiect al dreptului de administrare.
b. Despre o dispozitie care nu poate fi considerata juridica, din punctul de vedere al bunurilor aflate in administrare.
c. Nu se poate vorbi despre o dispozitie, in cazul dreptului de administrare.


ANS: A

163. Care este natura juridică a dreptului de administrare?
a. El este considerat un drept de creanta ce are la baza dreptul de proprietate publica.
b. El este considerat un drept real ce are la baza dreptul de proprietate publica.
c. El este considerat un drept personal al regiilor autonome si institutiilor publice.


ANS: B

164. Ce fel de durata are dreptul de administrare?
a. El are o durata minima, in functie de existenta dreptului de proprietate publica.
b. El are o durata maxima, in functie de existenta dreptului de proprietate publica.
c. El are o durata nedeterminata in timp.


ANS: B

165. Care sunt partile contractului de concesiune?
a. Cedentul si cesionarul.
b. Concedentul si concesionarul.
c. Beneficiarul si cedentul.


ANS: B

166. Pot fi obiect al contractului de concesiune:
a. Bunuri proprietate publica.
b. Bunuri proprietate privata.
c. Bunuri proprietate publica si privata.


ANS: A

167. Ce fel de contract este contractul de concesiune?
a. Este un contract cu titlu gratuit.
b. Este un contract cu titlu oneros.
c. Este un contract nenumit.


ANS: B

168. Pe ce perioada se incheie contractul de concesiune?
a. Pe o perioada determinata ce nu va putea depasi 49 de ani.
b. Pe o perioada nedeterminata în timp.
c. Pe o perioada determinata ce nu va putea depasi 39 de ani.


ANS: A

169. Cum se va incheia contractul de concesiune?
a. Intotdeauna in forma scrisa, aceasta este ceruta ad validitatem.
b. Doar uneori, se cere în forma scrisa incheiea acestui tip de contract.
c. Intotdeauna in forma scrisa, aceasta este ceruta ad probationem.


ANS: A

170. Care sunt procedurile legale de atribuire ale contractului de concesiune?
a. Licitatia si negocierea indirecta.
b. Licitatia si negocierea directa.
c. Dialogul competitiv si negocierea indirecta.


ANS: B

171. Ce reprezinta licitatia, ca procedura de atribuire a contractului de concesiune?
a. Reprezinta procedura la care persoana fizica sau juridica interesata are dreptul de a depune oferta.
b. Reprezinta procedura prin care concedentul negociaza clauzele contractuale, inclusiv redeventa.
c. Reprezinta instrumentul juridic prin intermediul caruia i se atribuie unei persoane fizica sau juridice, un contract de concesiune.


ANS: A

172. Ce reprezinta negocierea directa, ca procedura de atribuire a contractului de concesiune?
a. Reprezinta procedura la care persoana fizica sau juridica interesata are dreptul de a depune oferta.
b. Reprezinta procedura prin care concedentul negociaza clauzele contractuale, inclusiv redeventa.
c. Reprezinta instrumentul juridic prin intermediul caruia i se atribuie unei persoane fizica sau juridice, un contract de concesiune.


ANS: B

173. Cine are calitatea de concedent, in cazul contractului de concesiune?
a. Ministerele, consiliile judetene, consiliile locale.
b. Orice persoana fizica, romana sau straina.
c. Orice persoana juridica, romana sau straina.


ANS: A

174. Cine are calitatea de concesionar, in cazul contractului de concesiune?
a. Aceasta calitate o poate avea numai consiliile judetene si consiliile locale.
b. Orice persoana fizica sau juridica, romana sau straina.
c. Aceasta calitate o pot avea numai ministerele si institutiile publice.


ANS: B

175. Cine are dreptul de a exploata in mod direct bunurile obiect al contractului de concesiune?
a. Concedentul, ca parte a contractului de concesiune.
b. Concesionarul, ca parte a contractului de concesiune.
c. Beneficiarul, ca parte a contractului de concesiune.


ANS: B

176. Cine are dreptul de a folosi si de a culege fructele bunurilor care fac obiectul concesiunii, potrivit naturii bunului si obiectivelor stabilite de parti, prin contractul de concesiune?
a. Beneficiarul, ca parte a contractului de concesiune.
b. Concesionarul, ca parte a contractului de concesiune.
c. Concedentul, ca parte a contractului de concesiune.


ANS: B

177. Cine are dreptul sa inspecteze bunurile concesionate, verificand respectarea obligatiilor asumate in contract?
a. Concesionarul, ca parte a contractului de concesiune.
b. Beneficiarul, ca parte a contractului de concesiune.
c. Concedentul, ca parte a contractului de concesiune.


ANS: C

178. In ce situatie inceteaza contractul de concesiune?
a. La expirarea duratei stabilite in contractul de concesiune.
b. In cazul respectarii obligatiilor contractuale de catre concesionar.
c. In cazul respectarii obligatiilor contractuale de catre concedent.


ANS: A

179. Care sunt partile in contractul de inchiriere a bunurilor proprietate publica?
a. Locatorul si locatarul.
b. Beneficiarul si cesionarul.
c. Concedentul si concesionarul.


ANS: A

180. Care este natura juridică a contraprestatiei datorate de locatar, in contractul de inchiriere a bunurilor proprietate publica?
a. Chirie.
b. Indemnizaţie.
c. Redeventa.


ANS: A

181. In ce situatie inceteaza contractul de inchiriere a bunurilor proprietate publica?
a. In situaţia în care locatarul si-a respectat obligaţiile stabilite prin contract.
b. In situaţia în care locatorul si-a respectat obligaţiile stabilite prin contract.
c. La expirarea termenului pentru care s-a încheiat, daca locatorul si locatarul nu au decis prelungirea acestuia.


ANS: C

182. Domeniul public include:
a. Numai bunuri proprietate publică;
b. Numai bunuri proprietate privată;
c. Bunuri proprietate publică, dar şi bunuri proprietate privată cu o semnificaţie specială.


ANS: A

183. Bunurile proprietate publică nu pot fi:
a. Date în administrare;
b. Închiriate;
c. Vândute.


ANS: C

184. În sistemul constituţional actual regula o reprezintă:
a. Proprietatea publică;
b. Proprietatea privată;
c. Proprietatea cooperatistă.


ANS: B

185. Bunurile proprietate publică pot fi guvernate:
a. Numai de un regim de putere publică;
b. De un regim de drept public şi de unul de drept privat, în care regimul de drept privat are rol conducător;
c. De un regim de drept public şi de unul de drept privat, în care regimul de drept public are rol conducător;


ANS: A

186. Sfera bunurilor proprietate publică este compusă din :
a. Bunurile enumerate expres şi limitativ de art. 136 alin. 3 din Constituţie;
b. Bunurile enumerate de articolul 136 alin. 3 din Constituţie şi de legea organică la care aceasta trimite;
c. Bunurile enumerate de articolul 136 alin. 3 din Constituţie şi prin hotărâri ale Guvernului;


ANS: A

187. Contractul de concesiune poate avea ca obiect:
a. Numai un bun din domeniul privat al statului sau al unităţii administrativ – teritoriale;
b. Numai un bun proprietate publică a statului sau a unităţii administrativ – teritoriale;
c. Atât un bun proprietate publică a statului sau a unităţii administrativ – teritoriale, cât şi un bun proprietate privată a statului sau a unităţii administrativ – teritoriale;


ANS: B

188. Contractul de concesiune se încheie
a. Între două persoane juridice de drept public;
b. Între două persoane juridice de drept privat;
c. Între o persoană juridică de drept public şi o persoană fizică sau persoană juridică de drept privat.


ANS: C

189. În procedura încheierii contractului de concesiune, anunţul de licitaţie se publică:
a. Numai în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice;
b. Numai în Monitorul Oficial al României partea a VI-a;
c. În Monitorul Oficial al României partea a VI-a, într-un cotidian de circulaţie naţională şi într-unul de circulaţie locală.


ANS: C

190. Bunurile proprietate publică pot fi date în folosinţă gratuită:
a. Oricărui subiect de drept, persoană fizică sau juridică;
b. Instituţiilor de utilitate publică;
c. Regiilor autonome şi societăţilor comerciale.


ANS: B

191. Bunurile proprietate publică pot fi date în administrarea:
a. Unei regii autonome sau instituţii publice;
b. Unei societăţi comerciale;
c. Oricărui subiect de drept, persoană fizică sau juridică.


ANS: A

192. În procedura achiziţiilor publice anunţul de participare se publică:
a. Numai în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP);
b. Numai în Monitorul Oficial al României, partea a VI-a, Achiziţii publice;
c. În SEAP, în Monitorul Oficial al României, partea a VI-a, Achiziţii publice şi, în cazurile anume prevăzute de lege, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.


ANS: C

193. Închirierea unui bun proprietate publică se poate face :
a. Prin Decizia Primului-Ministru pentru bunurile proprietate publică a statului;
b. Prin hotărâre a Consiliului judeţean, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a Consiliului local pentru bunurile proprietate publică a unităţilor administrativ – teritoriale;
c. Numai prin hotărâre de Guvern, indiferent de natura bunului.


ANS: B

194. Poate avea calitatea de subiect care transmite în închiriere un bun proprietate publică:
a. Numai titularul dreptului de proprietate;
b. Numai titularul dreptului de administrare;
c. Atât titularul dreptului de proprietate, cât şi titularul dreptului de administrare.


ANS: C

195. Procedura licitaţiei deschise se desfăşoară:
a. De regulă într-o singură etapă, dar autoritatea contractantă poate decide dacă organizează o etapă suplimentară de licitaţie electronică, caz în care va anunţa acest lucru în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire;
b. Întotdeauna în două etape;
c. De regulă, într-o singură etapă.


ANS: A

196. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor este:
a. O autoritatea publică din sfera puterii judecătoreşti;
b. Organism cu activitate administrativ-jurisdicţională, care funcţionează pe lângă Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice;
c. O autoritate publică aflată sub control parlamentar.


ANS: B

197. Soluţiile pe care le poate adopta Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sunt:
a. Obligarea autorităţii contractante la plata unor despăgubiri în favoarea contestatorului;
b. Amendarea conducătorului autorităţii contractante dacă se constată nelegalitatea procedurilor desfăşurate;
c. Anularea în tot sau în parte a actului contestat.


ANS: C

198. Potrivit dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2006, modificată, litigiile privind acordarea de despăgubiri sunt de competenţa:
a. Exclusiv a instanţei de contencios administrativ;
b. Numai a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor;
c. Atât a Consiliului, în procedura administrativ jurisdicţională, cât şi a instanţei de contencios administrativ, după soluţionarea contestaţiei sau plângerii de către Consiliu.


ANS: C

199. Imposibilitatea grevării de sarcini şi servituţi este un principiu care guvernează:
a. Numai bunurile proprietate publică;
b. Numai bunurile proprietate privată aparţinând domeniului public;
c. Atât bunurile proprietate publică, cât şi bunurile proprietate privată asupra cărora statul are un drept de pază şi protecţie.


ANS: C

200. Proprietatea publică este imprescriptibilă:
a. Numai din punct de vedere extinctiv;
b. Numai din punct de vedere achizitiv;
c. Atât din punct de vedere extinctiv, cât şi achizitiv.


ANS: C