INSTITUŢIILE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

INSTITUŢIILE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE




CONF. UNIV. DR. MARIA IONICHE
TITULAR CURS

1. Mesajele adresate Parlamentului de către Preşedintele României:

a. sunt acte politice;
b. îmbracă forma decretelor prezidenţiale;
c. sunt acte juridice.
ANS: a + c

2. Mesajele adresate Parlamentului de către Preşedintele României pot fi atacate în instanţa de contencios administrativ:

a. da, cele juridice
b. nu
c. la Curtea Constituţională
ANS: a

3. Dizolvarea Parlamentului de către Preşedintele României:

a. poate avea loc o singură dată într-un an, dar nu în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui;
b. poate avea loc de două ori în cursul unui an. dar nu în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui;
c. poate avea loc de mai multe ori în cursul unui an, dar nu în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui.
ANS: a

4. Preşedintele României desemnează:

a. primul ministru;
b. candidatul la funcţia de prim ministru;
c. Guvernul.
ANS: b

5. Poate fi atacată în instanţa de contencios desemnarea Primului ministru de către Preşedintele României:

a. nu
b. da
c. la Curtea Constituţională
ANS: a

6. Preşedintele României:

a. negociază tratatele internaţionale;
b. încheie tratate internaţionale;
c. le şi negociază, le şi încheie.
ANS: b


7.Răspunderea politică a Preşedintelui României intervine pentru:

a. săvârşirea unor fapte grave, prin care se încalcă Constituţia;
b. săvârşirea infracţiunii de trădare;
c. săvârşirea faptei de înaltă trădare.
ANS: c

8. Fapta de înaltă trădare a Preşedintelui României poate fi atacată cu acţiune în contencios administrativ:

a. da
b. nu
c. la instanţa penală
ANS: b

9. Răspunderea penală a Preşedintelui României intervine pentru:

a. săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute de Codul penal:
b. săvârşirea infracţiunii de trădare;
c. săvârşirea faptei de înaltă trădare.
ANS: c

10. Noţiunea de executiv bicefal sau dualist, semnifică faptul că:

a. executivul are doi şeii. Preşedintele şi Guvernul:
b. executivul are doi şefi. Preşedintele şi Primul – ministru;
c. executivul are doi şefi. Guvernul şi Primul - ministru;
ANS: a


11. Preşedintele poate participa la şedinţele Guvernului:

a. când se discută probleme de interes naţional care privesc politica externă, apărarea naţională, asigurarea ordinii publice sau la cererea primului ministru;
b. de câte ori doreşte Preşedintele;
c. de câte ori doreşte primul ministru.
ANS: a

12. Când participă Preşedintele României la şedinţele Guvernului:

a. când este invitat de Domnul Prim ministru
b. când doreşte Preşedintele
c. când se discută probleme privind politica externă
ANS: a + c

13. Remanierea guvernamentală este o atribuţie a Preşedintelui, pe care o exercită:

a. la propunerea Guvernului;
b. la propunerea primului-ministru;
c. la propunerea Parlamentului.
ANS: b

14. În cazul răspunderii politice, Preşedintele:

a. este obligat să dea explicaţii Parlamentului cu privire la faptele care i se impută;
b. nu este obligat să dea explicaţii Parlamentului cu privire la faptele care i se impută;
c. poate da explicaţii Guvernului cu privire la faptele care i se impută.
ANS: a

15. În cazul răspunderii penale, Preşedintele:

a. este obligat să dea explicaţii Parlamentului cu privire la faptele care i se impută;
b. nu este obligat să dea explicaţii Parlamentului cu privire la faptele care i se impută;
c. poate da explicaţii Primului-ministru cu privire la faptele care i se impută.
ANS.a

16. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecând faptele de înaltă trădare ale Preşedintelui:

a obligată să îl condamne pe Preşedinte;
b. proceda astfel, încât să îl achite pe Preşedinte;
c.funcţie de condiţiile concrete de fapt şi de drept poate fie să îl condamne, fie să îl achite pe Preşedinte.
ANS: c

17. Care dintre faptele săvârşite de Preşedintele României este judecată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

a. fapta de înaltă trădare
b. fapta de calomnie
c. fapta de furt din dauna avutului obştesc
ANS: a

18. Aprobarea cererii de suspendare din funcţie atrage după sine interimatul funcţiei de Preşedinte, care se exercită:

a. numai de preşedintele Senatului;
b. numai de preşedintele Camerei Deputaţilor;
c. de preşedintele Senatului sau, în lipsa acestuia, de preşedintele Camerei Deputaţilor.
ANS: c

19. Decretele Preşedintelui reprezintă:

a. singura formă prin care Preşedintele îşi duce la îndeplinire atribuţiile;
b. una din formele prin care Preşedintele îşi duce la îndeplinire atribuţiile, cea juridică;
c. forma politică prin care Preşedintele îşi duce la îndeplinire atribuţiile.
ANS: b

20. Decretele Preşedintelui României pot fi atacate în contenciosul administrativ:

a. da
b. nu
c. da, doar cele cu caracter juridic
ANS: c


21. Decretele Preşedintelui sunt:

a. acte cu caracter juridic;
b. acte cu caracter politic;
c. acte cu caracter complex, politic şi juridic, în egală măsură.
ANS: c

22. Mesajele Preşedintelui sunt:

a. o formă de colaborare între Preşedinte şi Parlament;
b. un instrument de control al Preşedintelui de către Parlament;
c. un mijloc de control al Parlamentului de către Preşedinte.
ANS: a

23. Răspunderea penală are următoarele faze procedurale:

a. faza politică, aceasta constând în punerea sub acuzare de către Parlament;
b. faza juridică, aceasta constând în sesizarea Parchetului General de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecata de către înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c. atât faza politică, dar şi faza juridică.
ANS: c

24. Referendumul pentru demiterea Preşedintelui se organizează:

a. de către Parlament;
b. de către Guvern;
c. de către Primul- ministru.
ANS: b

25. În cazul nepublicării decretului Preşedintelui în Monitorul Oficial intervine următoarea sancţiune:

a. nulitatea absolută a decretului;
b. nulitatea relativă a decretului;
c. inexistenţa decretului.
ANS: c

26. Decretul Preşedintelui României nepublicat într-un Monitor Oficial conduce la:

a. obligativitatea decretului
b. anularea decretului
c. inexistenţa decretului
ANS: c

27. Decretele Preşedintelui se contrasemnează
a. de către Primul ministru;
b. de preşedintele Senatului;
c. de preşedintele Camerei Deputaţilor.
ANS: a

28. Se supun contrasemnării:

a. toate decretele Preşedintelui;
b. acele decrete ale Preşedintelui care sunt prevăzute în Constituţie;
c. acele decrete stabilite de către Preşedinte;
ANS: b

29. Prin intermediul contrasemnării se asigură:

a. un control indirect din partea Parlamentului asupra activităţii Preşedintelui;
b. un control indirect din partea Guvernului asupra activităţii Preşedintelui;
c. un control direct din partea Primului - ministru asupra activităţii Preşedintelui.
ANS: a

30. Preşedintele poate consulta Guvernul:

a. atunci când sunt probleme urgente şi de importanţă deosebită;

b. atunci când consideră de cuviinţă;
c. atunci când îl nemulţumeşte activitatea Guvernului.
ANS: a

31. Şedinţele Guvernului la care participă Preşedintele sunt prezidate:

a. de către preşedinte;
b. de către primul- ministru;
c. sunt prezidate fie de Preşedinte, fie de Primul-ministru, după caz
ANS: c

32. Actele Guvernului, adoptate Ia şedinţele la care participă şi Preşedintele:

a. sunt contrasemnate de Preşedinte;
b. sunt semnate de Preşedinte şi contrasemnate de miniştri care au sarcina punerii lor în executare;
c. sunt semnate de Primul-ministru şi contrasemnate de miniştri care au sarcina punerii lor în executare;
ANS: c

33. Actele Guvernului pot fi atacate în instanţa de judecată pentru nelegalitate:

a. nu pot fi atacate
b. pot fi atacate la instanţa civilă
c. ordonanţele şi hotărârile de Guvern pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ
ANS: c

34. Promulgarea legii de către Preşedinte se poate face:

a. într-un termen de 20 de zile de la data trimiterii spre promulgare;
b. într-un termen de 10 de zile de la data trimiterii spre promulgare;
c. Preşedintele nu este ţinut de nici un termen, în interiorul căruia să facă
promulgarea legii.
ANS: a

35. Promulgarea legii de către Preşedinte:

a. este o obligaţie constituţională a acestuia;
b. este un atribut specific numai Preşedintelui României;
c. este lăsată la latitudinea Preşedintelui României.
ANS: a

36. Preşedintele are posibilitatea să se opună promulgării legii:

a. doar sesizând Curtea Constituţională, în cazul când apreciază că legea e
neconstituţională;
b. doar solicitând reexaminarea legii de către Parlament, în cazul când apreciază că legea e neoportună din punct de vedere politic;
c. sesizează Curtea Constituţională, sau trimite legea Parlamentului spre reexaminare
ANS: c

37. Judecătorii numiţi de preşedintele României:

a. se bucură de inamovibilitate;
b. se bucură de imunitate;
c. se bucură de stabilitate;
ANS: a

38. Care este actul prin care Preşedintele României numeşte judecătorii în funcţie:

a. prin lege
b. prin hotărâre de Guvern
c. prin decret prezidenţial
ANS: c

39. În ce situaţii este interzisă dizolvarea Parlamentului de către preşedinte:

a. în timpul stării de asediu, de urgenţă sau în ultimele şase luni ale mandatului preşedintelui;
b. în cursul primului an al mandatului preşedintelui
c. în ultimele 6 luni de mandat
ANS: a

40. Preşedintele acordă:

a. graţierea individuală;
b. graţierea colectivă;
c. amnistia.
ANS: a

41. Preşedintele României acordă titluri onorifice :

a. meritul judiciar pentru judecători
b. titlul de doctor în ştiinţe politice
c. premii ştiinţifice
ANS: a

42. Mesajul prezentat de preşedinte atrage următoarele consecinţe juridice:

a. întrunirea Parlamentului în şedinţă comună pentru a prezenta mesajul;
b. întrunirea Parlamentului în şedinţă comună pentru a prezenta şi dezbate mesajul;
c. adoptarea de către Parlament a unei legi referitoare la problema care a făcut obiectul mesajului.
ANS: b

43. Preşedintele exercită funcţia de mediere:

a. între statul român şi alte state;
b. între Parlament şi Guvern;
c. între cele trei puteri ale statului şi între stat şi societate.
ANS: c

44. Preşedintele se poate opune promulgării unei legi:

a. sesizând Curtea Constituţională sau, după caz, parlamentul;
b. sesizând Guvernul;
c. sesizând înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ANS: a

45. Preşedintele numeşte Guvernul:

a. care a primit votul de încredere de la Parlament;
b. nu e obligat să ţină seama de votul de încredere de la Parlament
c. numeşte în Guvern alte persoane
ANS: a

46. Preşedintele este:

a. comandantul forţelor armate şi preşedinte al CSAT;
b. numai comandantul forţelor armate;
c. comandantul forţelor armate şi vicepreşedinte al CSAT.
ANS: a

47. Actele de comandament privind forţele armate ale Preşedintelui pot fi atacate în instanţă:

a. nu pot fi atacate
b. sunt exceptate de la controlul de legalitate pe calea instanţei de contencios
c. pot fi atacate la instanţa civilă
ANS: b

48. Structura Guvernului, potrivit Constituţiei, este:

a. prim ministru, miniştri şi alţi membri, stabiliţi prin lege organică;
b. prim ministru, miniştri, miniştri delegaţi;
c. prim ministru, miniştri, miniştri delegaţi, alţi membri stabiliţi prin lege organică
ANS: c

49. Exercitarea mandatului Guvernului începe de la data:

a. acordării votului de învestitură de către Parlament;
b. emiterii decretului prezidenţial de numire;
c. depunerii jurământului în faţa Preşedintelui României.
ANS: c

50. Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu:

a. calitatea de deputat sau senator;
b. exercitarea altei funcţii publice de autoritate, cu excepţia aceleia de deputat sau de senator;
c. exercitarea de acte de comerţ, inclusiv a vânzării de acţiuni.
ANS: b

51. Angajarea răspunderii Guvernului poate avea ca obiect:

a. un program de guvernare, o declaraţie politică şi un proiect de lege;
b. o declaraţie politică şi un proiect de lege, organică sau ordinară;
c. un program de guvernare şi o declaraţie politică.
ANS: a

52. Răspunderea Guvernului este o răspundere:

a. penală
b. civilă
c. politică
ANS: c

53. Ordonanţele obişnuite (simple):

a. se emit în baza unei împuterniciri dată de Senatul României;
b. se emit pe baza unei legi de abilitare a Parlamentului;
c. se pot emite fără lege de abilitare.
ANS: b

54. Interpelările pot fi :

a. orale sau scrise;
b. numai orale;
c. numai scrise.
ANS: c

55. De câte feluri pot fi interpelările:

a. politice
b. publice
c. orale sau scrise
ANS: b

56. Întrebările pot fi:

a. orale sau scrise;
b. numai orale;
c. numai scrise.
ANS: a

57. Hotărârile de Guvern se adoptă:

a. pentru organizarea executării legilor;
b. pentru a înlocui legea;
c. pentru a modifica sau completa legea.
ANS: a

58. Hotărârile de Guvern trebuie publicate şi unde:

a. în culegeri de hotărâri ale Guvernului
b. în Monitorul Oficial al României
c. nu trebuie publicate
ANS: b

59. Hotărârile de Guvern pot fi atacate pentru nelegalitate la instanţa de judecată:

a. pot fi atacate la instanţa civilă
b. nu pot fi atacate la nici o instanţă de judecată
c. se pot ataca pentru nelegalitate la instanţa de contencios administrativ
ANS: c

60. Ordonanţele de Guvern se adoptă:

a. pentru organizarea executării legilor;
b. pentru a înlocui legea;
c. pentru a modifica sau completa legea.
ANS: b

61. Ordonanţele de Guvern pot fi atacate pentru nelegalitate la instanţa de judecată:

a. pot fi atacate la instanţa civilă
b. nu pot fi atacate la nici o instanţă de judecată
c. se pot ataca pentru nelegalitate la instanţa de contencios administrativ, doar însoţite de excepţia de neconstituţionalitate
ANS: c

62. Ordonanţele simple (obişnuite) se adoptă:

a. domeniul legilor organice;
b. în domeniul legilor ordinare;
c. atât în domeniul legilor organice, cât şi al celor ordinare.
ANS: b

63. Ordonanţele simple (obişnuite ):

a. se supun întotdeauna aprobării Parlamentului;
b. se supun aprobării Parlamentului doar dacă legea de abilitare prevede acest lucru;
c. se supun aprobării Parlamentului doar atunci când Guvernul hotărăşte acest lucru.
ANS: b

64. Ordonanţele de urgenţă:

a. se supun întotdeauna aprobării Parlamentului;
b. se supun aprobării Parlamentului doar dacă legea de abilitare prevede acest lucru;
c. se supun aprobării Parlamentului doar atunci când Guvernul hotărăşte acest lucru.
ANS: a

65. Ordonanţele de urgenţă se adoptă:

a. în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată;
b. în cazuri extraordinare;
c. atunci când Guvernul apreciază că este necesară adoptarea unei asemenea ordonanţe.
ANS: a

66. Ordonanţele de urgenţă intră în vigoare:

a. la data adoptării;
b. la data depunerii spre aprobare la Parlament, indiferent dacă a fost sau nu publicată în Monitorul Oficial;
c. la data depunerii spre aprobare la Parlament, cu condiţia să fi fost publicată în Monitorul Oficial.
ANS: c

67. Nepublicarea unei hotărâri sau ordonanţe de Guvern atrage una din următoarele sancţiuni:

a. inexistenţa;
b. nulitatea absolută;
c. nulitatea relativă;
ANS: a

68. Este obligatorie publicarea unei Hotărâri de Guvern şi unde:

a. nu este obligatorie
b. se publică în culegeri de hotărâri ale instanţei supreme
c. se publică în Monitorul Oficial al României, fiind obligatorii
ANS: c

69. Este obligatorie publicarea unei Ordonanţe de Guvern şi unde:

a. nu este obligatorie
b. se publică în culegeri de hotărâri ale instanţei supreme
c. se publică în Monitorul Oficial al României, fiind obligatorii
ANS: c

70. Sunt exceptate de la obligativitatea publicării:

a. hotărârile cu caracter militar, care se comunică doar instituţiilor interesate;
b. ordonanţele cu caracter militar, care se comunică doar instituţiilor interesate;
c. deciziile Prim - ministrului.
ANS: a

71. Suspendarea unui membru al Guvernului poate fi dispusă de Preşedintele României:

a. când s-a cerut urmărirea penală a acestuia;
b. când s-a formulat o plângere împotriva acestuia;
c. când preşedintele apreciază că nu-şi îndeplineşte în mod corespunzător atribuţiile;
ANS: a

72. Suspendarea de drept a unui membru al Guvernului poate fi dispusă de Preşedintele României:

a. când s-a cerut urmărirea penală a acestuia;
b. când membrul Guvernului a fost trimis în judecată;
c. când solicită Primul- ministru.
ANS: b

73. Hotărârile de Guvern pot fi atacate:

a. în faţa instanţei de contencios administrativ;
b. în faţa Curţii Constituţionale;
c. în faţa instanţelor de drept comun.
ANS: a

74. Hotărârile de Guvern pot fi atacate:

a. la Tribunalul Municipiului Bucureşti
b. la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
c. la Curtea de Apel, pe fond, iar în recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
ANS: c

75. Ordonanţele de Guvern pot fi atacate:

a. la Tribunalul Municipiului Bucureşti
b. la Curtea de Apel, pe fond, iar în recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
c. la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
ANS: b

76. Ordonanţele de Guvern:

a. se semnează de Primul -ministru;
b. se semnează de Primul- ministru şi de ministrul care a propus proiectul;
c. se semnează de Primul-ministru şi de miniştrii care au sarcina punerii lor în executare.
ANS: c

77. Hotărârile de Guvern:

a. se semnează de Primul -ministru;
b. se semnează de Primul- ministru şi de ministrul care a propus proiectul;
c. se semnează de Primul-ministru şi de miniştri care au sarcina punerii lor în executare
ANS: c

78. În cazul în care instanţa de judecată dispune anularea unei Hotărâri de Guvern aceasta trebuie publicată şi unde:

a. hotărârea de anulare se publică la uşa instanţei
b. hotărârea de anulare se publică la sediul Guvernului
c. hotărârea de anulare se publică în Monitorul Oficial al României
ANS: c

79. În cazul în care instanţa de judecată dispune anularea unei Ordonanţe de Guvern aceasta trebuie publicată şi unde:

a. hotărârea de anulare a ordonanţei de Guvern se publică la uşa instanţei
b. hotărârea de anulare a ordonanţei de Guvern se publică la sediul Guvernului
c. hotărârea de anulare a ordonanţei de Guvern se publică în Monitorul Oficial al României
ANS: c

80. Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de :

a. o pătrime din numărul total al deputaţilor;
b. pătrime din numărul total al senatorilor;
c. o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor.
ANS: c

81. Moţiunea de cenzură poate fi adoptată de :

a. majoritatea deputaţilor;
b. majoritatea senatorilor;
c. majoritatea deputaţilor şi senatorilor.
ANS: c

82. Votarea moţiunii de cenzură poate avea, ca şi consecinţă:

a. retragerea încrederii Parlamentului în Guvern;
b. retragerea încrederii Parlamentului în Primul-ministru;
c. retragerea încrederii Parlamentului în miniştrii care au făcut obiectul moţiunii.
ANS: a


83. Răspunderea penală a membrilor Guvernului are loc pentru fapte penale pe care aceştia le săvârşesc:

a. în exerciţiul funcţiei lor;
b. indiferent de modul în care au fost săvârşite faptele;
c. în viaţa lor privată.
ANS: a

84. Ordonanţele de urgenţă pot fi adoptate:

a. numai în domeniul legilor organice;
b. numai în domeniul legilor ordinare;
c. în domeniul legilor organice şi ordinare.
ANS: a

85. Organele centrale de specialitate se organizează:

a. numai în subordinea Guvernului;
b. numai în subordinea ministerelor;
c. în subordinea Guvernului, în subordinea ministerelor şi ca autorităţi centrale.
ANS: c

86. Autorităţile centrale autonome se pot înfiinţa prin:

a. lege organică;
b. lege ordinară.
c. prin ordonanţă simplă şi prin hotărâre de Guvern.
ANS: a

87. Guvernul şi ministerele pot să înfiinţeze în subordinea lor autorităţi centrale de specialitate:

a. dacă legea le recunoaşte o asemenea competenţă şi există avizul Curţii de Conturi;
b. dacă acest lucru este prevăzut în actul de organizare şi funcţionare;
c. dacă Parlamentul aprobă această posibilitate.
ANS: a

88. Organele administraţiei centrale de specialitate pot să emită acte juridice care să aibă:

a. numai caracter normativ;
b. numai caracter individual;
c. atât caracter normativ cât şi caracter individual.
ANS: c

89. Actele juridice administrative individuale sau normative ale organelor centrale de specialitate pot fi atacate în instanţa de contencios:

a. nu pot fi atacate în instanţă
b. sunt exceptate de la controlul instanţei de judecată
c. pot fi atacate pentru nelegalitate la instanţa de contencios administrativ competentă
ANS: c

90. Avizul Curţii de Conturi cerut pentru înfiinţarea unui organ central de
specialitate în subordinea Guvernului sau a unui minister are caracter:

a. consultativ;
b. facultativ;
c. conform.
ANS: c

91. Reglementarea organizării şi funcţionării ministerelor, potrivit Constituţiei, este de domeniul:

a. unei legi organice;
b. unei legi ordinare;
c. unei legi constituţionale.
ANS: a

92. Ministerele au o competenţă materială:

a. generală;
b. de specialitate;
c. atât generală cât şi de specialitate.
ANS: b


93. Organele administraţiei centrale de specialitate au competenţă teritorială:

a. la nivelul întregii ţări;
b. la nivelul unei regiuni de dezvoltare;
c. la nivelul unui judeţ.
ANS: a

94. Conducătorii organelor centrale de specialitate au statut de:

a. demnitari politici;
b. funcţionari publici;
c. personal contractual.
ANS: a

95. Din punct de vedere al modului de înfiinţare, autorităţile centrale de
specialitate autonome pot fi înfiinţate:

a. prin lege organică;
b. prin lege ordinară;
c. prin lege organică sau ordinară.
ANS: a

96. Actele emise de organele centrale de specialitate sunt:

a. acte administrative;
b. acte comerciale;
c. acte de drept al muncii.
ANS: a

97. Actele emise de organele centrale de specialitate sunt:

a. acte comerciale
b. acte disciplinare
c. acte administrative unilaterale
ANS: c

98. Actele emise de organele centrale de specialitate sunt:

a. acte administrative supuse controlului de legalitate exercitat de instanţele de
contencios administrativ;
b. acte administrative supuse controlului de constituţionalitate exercitat de Curte Constituţională.
c. nu se supun controlului instanţei de judecată
ANS: a

99. Numărul consilierilor ce compun Consiliul Judeţean se stabileşte prin:

a. hotărâre de Guvern;
b. ordonanţă de Guvern;
c. ordin al prefectului.
ANS: c

100. Consiliul Judeţean adoptă:

a. ordine;
b. decizii;
c. hotărâri.
ANS: c

101. Hotărârile adoptate de Consiliul Judeţean se supun controlului de egalitate exercitat de:

a. Primul ministru
b. instanţa de contencios administrativ
c. Curtea Constituţională
ANS: b

102. Secretarul judeţului are statut de :

a. înalt funcţionar public;
b. funcţionar public de conducere;
c. funcţionar public de execuţie.
ANS: b

103. Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg din rândul consilierilor judeţeni:

a. cu votul majorităţii consilierilor în funcţie;
b. cu votul majorităţii consilierilor prezenţi;
c. cu votul a 2/3 din numărul consilierilor în funcţie;
ANS: b

104. Preşedintele consiliului judeţean, în exercitarea atribuţiilor sale, emite:

a. decizii, care pot avea atât caracter normativ, cât şi caracter individual;
b. dispoziţii, care pot avea atât caracter normativ, cât şi caracter individual;
c. dispoziţii, care pot avea numai caracter individual.
ANS: b

105. Dispoziţiile emise de Preşedintele Consiliului Judeţean în calitate de autoritate publică sunt:

a. acte civile
b. acte comerciale
c. acte administrative
ANS: c

106. Şedinţele consiliului judeţean au loc:

a. în fiecare lună;
b. la două luni;
c. trimestrial.
ANS: a

107. Consiliul judeţean se alege prin:

a. vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat;
b. vot indirect, din rândul consilierilor locali;
c. nu se alege, ci este numit de prefect, dintre consilierii locali.
ANS: a


108. Între autorităţile administraţiei publice constituite la nivel judeţean şi
centrale există:

a. raporturi de subordonare;
b. nu există raporturi de subordonare.
c. raporturi de colaborare
ANS: c

109. Dizolvarea de drept a consiliului judeţean se hotărăşte:

a. de instanţa de judecată;
b. de către prefect;
c. de Guvern.
ANS: a

110. Preşedintele consiliului judeţean este o autoritate:

a. cu caracter executiv;
b. cu caracter deliberativ;
c. are atât atribuţii deliberative, cât şi executive.
ANS: c

111. Hotărârile consiliului judeţean:

a. se semnează numai de preşedintele consiliului judeţean;
b. se semnează de preşedintele consiliului judeţean sau vicepreşedintele care condus şedinţa şi de secretar;
c. se semnează consilierii care au participat la şedinţă
ANS: b

112. Hotărârile Consiliului Judeţean sunt:

a. acte comerciale
b. acte administrative de autoritate publică
c. acte constituţionale
ANS: b

113. Hotărârile Consiliului Judeţean emise în calitate de autoritate publică sunt supuse controlului de legalitate la:

a. instanţa de drept comun
b. la instanţa supremă
c. la instanţa de contencios administrativ competentă
ANS: c

114. Prefectul este:

a. reprezentantul Guvernului în fiecare judeţ şi al municipiului Bucureşti;
b. reprezentantul Parlamentului în fiecare judeţ şi al municipiului Bucureşti;
c. reprezentantul Preşedintelui în fiecare judeţ şi al municipiului Bucureşti;
ANS: a

115. Actul atacat de prefect în contenciosul administrativ este:

a. suspendat de drept;
b. se suspendă numai dacă dispune instanţa;
c. îşi încetează efectele juridice.
ANS: a

116. Prefectul are în prezent statut de:

a. înalt funcţionar public;
b. om politic;
c. funcţionar public de conducere.
ANS: a

117. Prefectul are dreptul să atace la instanţa de contencios administrativ o dispoziţie de Primar:

a. nu poate
b. poate ataca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
c. poate ataca pentru nelegalitate la instanţa de contencios administrativ competentă
ANS: c

118. Oficiile prefecturale se înfiinţează prin ordin al prefectului, în baza avizului emis de:

a. Guvernul României;
b. Primul- ministru;
c. Ministerul Internelor şi al Reformei Administrative.
ANS: c

119. Ordinele prefectului sunt acte administrative care pot avea:

a. caracter normativ;
b. caracter individual;
c. atât caracter normativ cât şi caracter individual.
ANS: c

120. Ordinele prefectului care au caracter normativ se comunică de îndată:

a. Ministerul Internelor şi al Reformei Administrative;
b. Guvernul României;
c. Primul- ministru.
ANS: a

121. Ordinul Prefectului poate fi atacat pentru nelegalitate la:

a. la Guvern
b. la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
c. la instanţa de contencios administrativ competentă
ANS: c

122. În cazul încălcării interdicţiei de a face parte dintr-un partid politic impusă prefecţilor şi subprefecţilor, intervine una din următoarele consecinţe:

a. destituirea din înalta funcţie pe care o ocupă;
b. suspendarea de drept a raportului de serviciu;
c. eliberarea din funcţia publică.
ANS: a

123. Numirea şi eliberarea din funcţie a prefectului se fac prin:

a. Hotărâre de Guvern;

b. ordonanţă de Guvern;
c. ordonanţă de urgenţă.
ANS: a

124. Hotărârea Guvernului de numire în funcţie a unui Prefect este un act:

a. de dreptul muncii
b. un act politic
c. un act de drept administrativ
ANS: c

125. Hotărârea Guvernului de numire în funcţie a unui Prefect poate fi atacată în instanţă:

a. nu poate fi atacată la instanţa de judecată
b. se poate ataca doar la Guvern
c. poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competentă
ANS: c

126. Hotărârea Guvernului de numire în funcţie a unui Prefect se poate suspenda în ce priveşte executarea ei, de către cine:

a. se poate suspenda de Guvern
b. nu se poate suspenda
c. se poate suspenda executarea Hotărârii de Guvern de numirea unui Prefect, de instanţa de contencios administrativ prin Hotărâre Judecătorească
ANS: c

127. Care este instanţa competentă să dispună suspendarea executării unei Hotărâri de Guvern de numire în funcţia publică de Prefect:

a. instanţa civilă
b. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
c. Curtea de Apel, secţia de contencios administrativ
ANS: c

128. Guvernul poate revoca din funcţie un Prefect, dacă da, care este actul de revocare:

a. nu poate să revoce din funcţie un Prefect
b. poate să revoce ca urmare a Hotărârii instanţei , tot printr-o Hotărâre de Guvern
c. Guvernul poate revoca din funcţia publică un Prefect printr-o Hotărâre de Guvern
ANS: c

129. Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă pate:

a. există raporturi de subordonare;
b. nu există raporturi de subordonare, ci de colaborare
c. raporturi de servicii publice
ANS: b

130. Prefecţii şi subprefecţii în funcţie au fost numiţi înalţi funcţionari publici:

a. în urma unui examen de atestare pe post;
b. în urma unui concurs;
c. în urma unei hotărâri de Guvern
ANS: c

131. Funcţia de Prefect poate fi ocupată de:

a. un funcţionar public
b. orice persoană cu studii juridice
c. de un înalt funcţionar public, prin concurs
ANS: c

132. Controlul de tutelă exercitat de Prefect vizează:

a. toate actele administrative care emană de la autorităţile autonome locale;
b. actele care emană de la autorităţile autonome locale, cu excepţia actelor de gestiune.
c. actele autorităţilor administrativ aflate în subordine
ANS: a

133. Controlul de tutelă exercitat de Prefect este:

a. un control de legalitate
b. un control de specialitate
c. un control ierarhic
ANS: a

134. Prefectul, în sistemul constituţional actual:

a. este înalt funcţionar public;
b. este funcţionar public de conducere;
c. este demnitar politic.
ANS: a

135. Colectivitatea locală reprezintă:

a. totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ teritorială;
b.totalitatea autorităţilor administraţiei publice locale;
c.totalitatea consiliilor locale şi consiliilor judeţene din unitatea administrativă
ANS: a

136. În ce lege a fost introdus principiul legalităţii:

a. principiul legalităţii a fost introdus în legea administraţiei publice nr. 69/1991 ca urmare a modificării şi completării sale prin legea nr. 24/1996
b. principiul legalităţii a fost introdus în legea administraţiei publice nr. 215/2001 ca urmare a modificării şi completării sale prin legea nr. 24/1996
c. principiul legalităţii a fost introdus în legea administraţiei publice nr. 70/1991 ca urmare a modificării şi completării sale prin legea nr. 24/1996
ANS: a

137. Viceprimarul este ales în mod indirect cu votul majorităţii de către:

a. consiliul local;
b. cetăţeni;
c. Preşedintele României
ANS: a

138. Consiliul local ca autoritate publică emite:

a. .acte administrative
b. acte de comerciant
c. acte civile
ANS: a

139. Actele administrative ale consiliului local pot fi:

a. Hotărâri de consiliul local
b. Dispoziţii de consiliul local
c. Ordine ale consiliului local
ANS: a

140. Hotărârile consiliului local pot fi atacate pentru nelegalitate, unde:

a. la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
b. la instanţa de drept comun
c. la instanţa de contencios competentă
ANS: c

141. Atunci când o Hotărâre de consiliu local este nelegală , cine constată nelegalitatea acesteia:

a. Curtea de Apel
b. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
c. Tribunalul, secţia de contencios administrativ
ANS: c

142. Atunci când o Hotărâre de Guvern este nelegală , cine constată nelegalitatea acesteia:

a. Curtea de Apel – secţia contencios administrativ
b. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
c. Tribunalul, secţia de contencios administrativ
ANS: a